Oficial BNR spune când vom putea visa la euro. Prim-viceguvernatorul, despre convergența spre nivelul UE: Cel mai important proces din ultimele decenii

„Creșterea veniturilor, extinderea infrastructurii și consolidarea instituțiilor economice au contribuit la îmbunătățirea calității vieții și la crearea unor oportunități mai largi. Totuși, pentru ca acest parcurs să fie sustenabil și ireversibil, este esențial să înțelegem nu doar oportunitățile, ci și vulnerabilitățile inerente economiilor emergente.”, notează Leonardo Badea, într-o analiză publicată de www.studiifinanciare.ro.

În debutul materialului,oficialul BNR mai multe tipologii de procese de convergență.

„Când discutăm despre dezvoltarea unor economii, trebuie să distingem diferite circumstanțe în care acest proces de dezvoltare se realizează. Pe de o parte, avem economii emergente care se dezvoltă în cadrul unei uniuni economice, așa cum este cazul unor țări din Europa Centrală și de Est, care au aderat la blocul comunitar. Aceste economii sunt considerate a fi mici/medii, deschise și vulnerabile financiar. Pe de altă parte, există exemplul “tigrilor asiatici” – Coreea de Sud, Thailanda sau Indonezia –, economii mici/medii deschise și vulnerabile financiar, care în anii ’80–’90 au înregistrat creșteri economice accelerate, susținute de investiții masive și exporturi dinamice, fără a face parte dintr-o uniune economică. De exemplu, țările din grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) sunt în general considerate economii emergente, dar cu diferențe între ele de dimensiune, dinamică și context. Însă China, a doua economie a lumii, are un PIB mai mare decât multe economii avansate, precum cele din grupul G7. Nu în ultimul rând, țări pe care astăzi le considerăm a fi avansate, la un moment au fost emergente sau în curs de dezvoltare. Exemple în acest sens ar putea fi Japonia sau Germania, care, după cel de-al Doilea Război Mondial, au cunoscut procese de dezvoltare majoră, însoțite de rate importante de creștere economică.”, notează Badea.

AICI, întreaga analiză, care poate fi și un răspuns la întrebarea „când vom putea visa la euro?”, în contextul în care fără o convergență reală spre nivelul din UE adoptarea monedei (oricum acum departe chiar și nominal) ar face mai mult rău

În concluziile materialului pe care îl puteți urmări mai sus, Badea revine la o temă pe care a mai tratat-o și în alte materiale, anume riscurile de cădea în capcana venitului mediu și nevoia de a ne schimba modelul de dezvoltare.

„Pentru România, mai mult decât pentru alte țări est-europene, capcana venitului mediu este amplificată de deficitele gemene, ceea ce face necesară trecerea spre un model de creștere bazat pe disciplină fiscală și bugetară, inovație, transfer tehnologic și reguli clare care stimulează antreprenoriatul. Adevărata provocare pentru o țară emergentă este curajul de a-și schimba modelul de dezvoltare, iar pentru aceasta nu trebuie ratată oportunitatea oferită astăzi de inovație, transformarea digitală a produselor și proceselor și utilizarea inteligenței artificiale pentru creșterea productivității și a competitivității. Avem nevoie de cât mai multe companii inovatoare și de centre de excelență în cercetare și inovare. Avem nevoie de toate resursele naționale de capital uman și de o înțelegere cât mai răspândită în societate și în mediul de afaceri a importanței acestui proiect de țară. Conjunctura actuală permite țărilor emergente pregătite, determinate și consecvente să parcurgă mai rapid anumite etape de dezvoltare. În același timp însă, există și riscul de a rămâne doar consumatori de tehnologie, nu creatori, ceea ce ar încetini procesul de convergență.”, arată oficialul BNR.

Citește și: Oficial BNR, o abordare diferită a situației dificile din România. Ce este capcana venitului mediu și care sunt cele două căi de ieșire din criză

În acest context, concluzionează Badea, avem nevoie de o srategie care să meargă dincolo de calculul economic, de măsuri care să ducă la o transformare a societății în ansamblul său.

„În logica dezvoltării, țările emergente trebuie să privească dincolo de calculul economic, către o adevărată metamorfoză, prin înlocuirea unei viziuni limitative a imitării experiențelor și a modelelor cunoscute cu o nouă paradigmă care să le configureze viitorul. Pentru creștere sustenabilă, este necesară asumarea realizării tranziției către o societate care să încurajeze inovația și dezvoltarea de soluții tehnologice noi, tocmai pentru a evita blocarea într-un ritm lent de dezvoltare. Dar această metamorfoză nu implică doar noi tehnologii, ci și transformarea instituțiilor, a proceselor și a mentalităților. Pentru țările aflate în capcana veniturilor medii nu doar capitalul este primordial, ci și formarea unei culturi a creativității, a inovării și a încrederii. În lipsa acesteia, riscul captivității într-o zonă de stagnare crește semnificativ. Așadar, tranziția necesară reclamă confruntarea cu mentalități și interese încă adânc înrădăcinate, pentru o schimbare profundă de viziune prin conștientizarea necesității de a schimba modelul de dezvoltare pe de o parte, și, pe de altă parte, prin concentrare pe inovație ca motor al creșterii. Noul val al revoluției tehnologice nu mai este doar o schimbare de mijloace de producție, ci o redefinire a felului în care societățile își creează valoarea, iar pentru economiile emergente oportunitatea este mai mare ca oricând.”, scrie Leonardo Badea.