Oficial de la Cernavodă: E normal să mai pice câte un reactor nuclear

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru că pe parcursul anului trecut Centrala Nucleară de la Cernavodă a avut de şase ori opriri neplanificate la unul dintre reactoare, în Adunarea Generală a Acţionarilor, ţinută la începutul acestei luni, s-a cerut de către reprezentanţii statului o analiză asupra cauzei lor. Concluzia, oferită ECONOMICA.NET de un membru al CA SNN, este că opririle neplanificate sunt un lucru cât de poate de normal. Ba mai mult, Nuclearelectrica ar înregistra sincope de funcţionare mult mai rar decât alte centrale nucleare din Europa. „Se întâmpla şi înainte, şi chiar mai des, numai că acum e vizibil pentru presă pentru că apare pe site-ul Transelectrica. Chiar şi aşa, Nuclearelectrica este în topul european privind gradul de disponibilitate anuală”, a precizat oficialul citat. În continuare, aceasta a admis că fiecare întrerupere neplanificată a unui reactor produce pagube pentru companie pentru că aceasta trebuie să cumpere curent de pe Piaţa de Echilibrare pentru a-şi onora obligaţiile contractuale iar achiziţiile se fac la un preţ mult mai mare decât media pieţei.

De aproximativ trei ani, toate datele privind producţia, consumul si distribuţia pe surse a producţiei de electricitate sunt afişate, în timp real, pe site-ul Transelectrica astfel încât oricine cu acces la internet poate observa orice disfuncţie a Sistemului Energetic Naţional.

Pe parcursul anului trecut ECONOMICA.NET a prezentant fiecare sincopă a Nuclearelectrica şi explicaţiile oferite de specialişti. De fiecare dată acestea au venit fie de la Dispecerul Energetic Naţional, fie de oficiali ai companiei sub protecţia anonimatului pentru că Nuclearelectrica a refuzat sistematic să ofere explicaţii publice. Oricum, cea mai frecventă cauză a opririlor neplanificate ar fi „vibraţii suspecte” la unul dintre reactoare.

SNN Cernavodă are în funcţiune două reactoare de câte 700 de MW. Statul ar vrea să se contruiască încă două în parteneriat cu investitori străini. Un prim demers s-a soldat cu un eşec întrucât companiile internaţionale care se asociaseră într-un consorţiu au renunţat la proiect din cauza nehotărârri autorităţilor din România privind procentul care ar urma statului.

Recent, membri din Guvern au anunţat că exiastă firme coreene şi japoneze interesate în finanţarea construcţiei reactoarelor 3 şi 4.