Olanda se teme de bulgarii cu nivel scăzut de calificare

Săptămâna trecută, think-tank-ul olandez independent Consiliul Ştiinţific Olandez pentru Politici Guvernamentale (WRR) a publicat un studiu în care arată că, deşi pericolul cel mare în privinţa imigraţiei nu a survenit la 1 ianuarie, aşa cum era aşteptat, există în mod clar un motiv de îngrijorare, iar justificarea este dată în principal de nivelul scăzut de calificare în rândul imigranţilor bulgari.

De la extinderea UE din 2004, în Olanda trăiesc aproximativ 340.000 de imigranţi din Europa Centrală şi de Est, dintre care între 34.000-44.000 de bulgari şi între 62.000-72.000 de români, în pofida restricţiilor care au existat pe piaţa muncii până la 31 decembrie 2013.

Aceşti imigranţi au ajuns în Olanda ca lucrători independenţi, studenţi, persoane cu permise de muncă sau lucrători ilegali. WRR sugerează că prezenţa românilor şi bulgarilor în Olanda va deveni mai vizibilă în acest an, deoarece imigranţii vor putea locui complet legal în această ţară cu o populaţie de 16,8 milioane de locuitori şi o rată de ocupare a forţei de muncă de 71,9% (una dintre cele mai mari din UE).

Potrivit studiului, lucrătorii imigranţi temporari din Europa Centrală şi de Est au parte de percepţia cea mai bună, deoarece aceştia aduc contribuţii nete în valoare de 1.800 de euro de persoană anual. Beneficiile sunt multiplicate de faptul că imigranţii europeni plătesc impozitele şi rareori apelează la ajutoarele sociale. În plus, în acest stadiu, nu există dovezi empirice pentru a confirma temerile privind un turism european pentru ajutoare sociale. Cu toate acestea, remarcă WRR, sistemul olandez de protecţie socială este vulnerabil în faţa fraudelor. Problema este că, în acest moment, Olanda atrage în principal lucrători imigranţi cu nivel scăzut de calificare, în condiţiile în care o cincime dintre lucrătorii imigranţi din Olanda sunt slab calificaţi, în timp ce specialiştii reprezintă cu puţin peste 2% din întreaga forţă de muncă.

Pe de altă parte, deşi actualii imigranţi europeni sunt mult mai calificaţi decât lucrătorii imigranţi care au ajuns aici secolul trecut, o parte semnificativă dintre aceştia ocupă partea cea mai de jos a pieţei muncii, primind aşa-numitele ‘locuri de muncă flexibile’ sau contracte temporare. Acest lucru este valabil mai ales pentru bulgarii care trăiesc deja în Olanda, susţine WRR, adăugând că, în opinia sa, aceştia un nivel de educaţie mult mai scăzut decât bulgarii din Bulgaria. În ceea ce priveşte românii, aceştia apar într-o lumină un pic mai favorabilă, deoarece par să aibă un nivel educaţional mai ridicat. Cu toate acestea, romii, atât din România şi Bulgaria, au o educaţie extrem de deficitară sau nu beneficiază deloc de educaţie. Din acest motiv, WRR recomandă guvernului olandez să se concentreze asupra politicii sale educaţionale şi de integrare în societatea olandeză.

În prezent, există oraşe şi sate întregi în Olanda, cu o concentraţie mare de noi europeni, în principal slab-calificaţi, dintre care mulţi aproape nici nu vorbesc olandeza. Printre aceştia, grupul turco-bulgar este în cea mai îngrijorătoare situaţie, deoarece beneficiază de cele mai mici venituri, iar angajările se fac în întregime în regim informal. Această situaţie poate fi întâlnită în oraşe mari cum ar fi Rotterdam şi Haga, dar şi în zone mici din provinciile Noord-Brabant şi Limburg.

Studiul WRR a subliniat, de asemenea, că în afara bulgarilor şi românilor cu nivel scăzut de calificare, în principal romi, o potenţială problemă o reprezintă studenţii şi angajaţii din companii multinaţionale. Aceştia din urmă, spre exemplu, i-au pus pe localnici într-o poziţie de inegalitate.

Astfel, după Germania, China şi Belgia, Bulgaria este a patra ţară în topul statelor cu cei mai mulţi studenţi străini din Olanda. În prezent, există 1.600 de studenţi bulgari în universităţile olandeze, prin comparaţie cu perioada 2007-2008, când numărul acestora era de 711. Numărul de studenţi români este, de asemenea, important, însă acesta rămâne mai mic decât cel al bulgarilor (1.050). Cei mai mulţi studenţi se întorc în ţările lor de origine, şi în cea mai mare măsură bulgarii, care nu se simt acasă în Olanda.

Pe de altă parte, WRR recunoaşte că, deşi Olanda are nevoie de lucrători calificaţi, Bulgaria este în aceeaşi situaţie, cu atât mai mult cu cât ţara a suferit un exod masiv al creierelor în ultimii ani. De altfel, bulgarii şi românii sunt atractivi pentru Olanda, în condiţiile în care 21 % dintre bulgari şi 12 % dintre români au calificări înalte, însă numai 11% dintre specialiştii bulgari şi doar 2 % dintre cei români lucrează în acord cu nivelul lor de pregătire.