Oliver Zipse, șeful BMW, critică modul în care Comisia Europeană gestionează tema combustibililor sintetici

În opinia șefului BMW, Oliver Zipse, acceptul Comisiei Europene (CE) ca industria auto să poată folosi combustibili sintetici, alături de alte tehnologii precum mașinile electrice sau alimentate cu hidrogen, după 2035 a fost doar o „soluția falsă”, nesusținută de fapte.

Mai exact, Zipse este de părere că dezvoltarea unor noi vehicule cu motoare termice, dar alimentate cu combustibili sintetici – așa-numiții e-fuels -, este foarte costisitoare pentru producătorii auto și, fără decizii clare ale autorităților și investiții în producția acestui carburant, se transformă într-o nouă gaură neagră pentru companiile din industrie.

BMW, ca și alte mari companii auto, precum Renault, Porsche sau Ferrari, face presiuni pentru ca vânzarea de mașini noi alimentate cu motoare cu combustie internă să fie permisă și după punctul limită din 2035, atunci când Comisia Europeană a stabilit oprirea vânzărilor de vehicule noi alimentate cu benzină sau motorină.

În 2023, mai multe state europene au solicitat CE să accepte utilizarea după 2035 a mașinilor alimentate cu combustibili sintetici, iar Comisia și-a anunțat acceptul cu condiția ca producătorii auto să demonstreze că utilizarea acestora este neutră din punct de vedere climatic.

Acum, deși mai multe companii au investit în atât în dezvoltarea de mașini complet electrice sau cu hidrogen, dar și în cea de vehicule cu combustibili sintetici, „e-fuels” rămân doar un deziderat foarte scump. În acest context, oficialul BMW consideră că promisiunea de a accepta acest tip de carburant după 2035 este falsă și ascunde, de fapt, o interdicție totală a motoarelor cu combustie „pe ușa din spate”.

„În prezent, există multe indicii conform cărora Comisia Europeană urmărește o soluție falsă prin care interdicția privind motoarele cu combustie este relaxată printr-o aparentă deschidere către combustibilii sintetici”, a declarat Zipse.

În opinia șefului BMW, dacă vor cu adevărat să permită comercializarea mașinilor cu astfel de combustibili după 2035, autoritățile ar trebui să europene ar trebui să propună planuri de dezvoltare a acestora și, mai mult, să investească într-o infrastructură pan-europeană pentru producție și comercializare.

Având studii care au arătat clar că utilizarea energiei electrice din baterii pentru mașinile grele, în special SUV-uri, este fără logică, producătorii de mașini premium și de lux au sperat că permisiunea de a folosi combustibili sintetici le va asigura soluția tehnică de a continua producția și comercializarea acestora. Din nefericire, costurile actuale mari de producție a acestor combustibili și lipsa unei strategii clare de dezvoltare a tehnologiei fac această soluție aproape imposibilă.

În plus, opozanții ideii susțin că acești combustibili nu reprezintă altceva decât o „diversiune” în lupta de a face Europa competitivă în domeniul electromobilității. „Deschiderea ușii către combustibilii sintetici pentru autovehicule sub pretextul fals al neutralității climatice reprezintă o amenințare majoră”, a declarat Julia Poliscanova, director în cadrul grupului de ecologist de lobby Transport & Environment.

Thomas Schaefer, CEO al mărcii Volkswagen, a descris anul trecut dezbaterea privind combustibilii electronici drept „zgomot inutil”. „Uitați-vă la fizica producerii combustibililor sintetici. Nu avem suficientă energie, așa că de ce să o irosim pe e-combustibili?”, a declarat el pentru Automotive News Europe.

Pe de altă parte, partizanii combustibililor sintetici au arătat că, date fiind modificările reduse care ar trebui făcute actualelor motoare termice alimentate cu benzină pentru a utiliza combustibili sintetici, această tehnologie ar ajuta enorm la reducerea emisiilor de CO2 ale mașinilor aflate deja în trafic.

„Acești combustibili ar putea îmbunătăți imediat amprenta de carbon a flotei existente de peste 250 de milioane de vehicule din Uniunea Europeană”, a arătat Olive Zipse.