OMS cere măsuri urgente pentru finanțarea sănătății la nivel mondial. SUA și-au redus drastic în acest an susținerea pentru organizație

„Lumea se confruntă cu o urgenţă globală în domeniul finanţării sănătăţii, care necesită acţiuni coordonate şi urgente”, a avertizat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus (foto), la o reuniune a statelor membre ale Uniunii Africane la Geneva.

OMS a emis luni o serie de recomandări pentru a contracara efectele imediate şi pe termen lung ale reducerilor drastice şi severe ale ajutorului internaţional, care au perturbat grav serviciile de sănătate de bază în multe regiuni.

Sub preşedinţia lui Donald Trump, Statele Unite, în mod tradiţional cel mai mare donator din lume, şi-au redus drastic ajutorul extern, provocând consecinţe dezastruoase în întreaga lume, în timp ce alţi donatori majori şi-au limitat, de asemenea, cheltuielile.

OMS a indicat că ajutorul internaţional pentru sănătate este de aşteptat să scadă cu peste 30% în 2025 faţă de 2023, datele din martie arătând perturbări imediate ale serviciilor de sănătate în aproximativ 70% din ţările cu venituri mici şi medii.

„Aceste reduceri drastice ale bugetului perturbă deja grav sistemele şi serviciile de sănătate. O treime dintre ţări raportează acum penurii critice de medicamente esenţiale şi programe de sănătate”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Potrivit acestuia, pandemia de COVID-19 generase deja „datorii abisale şi un spaţiu fiscal din ce în ce mai limitat, exacerbând decenii de subinvestiţii cronice în sănătate din partea bugetelor naţionale”.

Criza actuală, a adăugat el, oferă însă „o oportunitate: aceea de a întoarce pagina după era dependenţei de ajutor şi de a îmbrăţişa o nouă eră de suveranitate, autonomie şi solidaritate”.

Potrivit lui Peter Sands, directorul Fondului Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei, acest lucru devine „cu atât mai important pe măsură ce statele africane îşi accelerează progresul către autonomie”.

În noile sale recomandări, OMS a îndemnat ţările în cauză să investească mai mult în sănătate şi să acorde prioritate celor mai sărace populaţii.

De asemenea, a solicitat protejarea bugetelor pentru sănătate, chiar şi în perioadele de constrângeri bugetare, şi utilizarea evaluărilor pentru a prioritiza serviciile şi produsele cu cel mai mare impact asupra sănătăţii la fiecare euro cheltuit.

În Africa, unde sistemele de sănătate sunt deosebit de vulnerabile şi afectate de reducerile de ajutoare, mai multe ţări se străduiesc deja să îşi mărească cheltuielile pentru sănătate pentru a reduce dependenţa de ajutorul internaţional.

De exemplu, Nigeria şi-a majorat bugetul pentru sănătate cu 200 de milioane de dolari în acest an pentru a compensa deficitul de ajutor, în timp ce Ghana a majorat plafonul accizei (o taxă indirectă) alocată agenţiei sale naţionale de asigurări de sănătate, sporindu-şi astfel bugetul cu 60%.

„Creşterea cheltuielilor pentru sănătate nu este un cost, ci o investiţie foarte profitabilă”, a insistat Amma Twum-Amoah, comisarul Uniunii Africane pentru sănătate din Ghana.

Sursa foto: Wikipedia