ONRC: 951.803 firme erau active la finele anului 2011

Anul trecut, 21.221 firme şi-au suspendat activitatea, cu 68,1% mai puţine faţă de 2010, când au fost înregistrate 66.420 suspendări de activitate.

Cele mai multe firme care şi-au suspendat activitatea anul trecut erau din municipiul Bucureşti – 2.616 societăţi (faţă de 10.910 în 2010) şi judeţele Constanţa – 1.249 societăţi (3.036 în 2010), Arad – 877 societăţi (1.833 în 2010), Braşov – 854 societăţi (2.881 în 2010), Prahova – 837 societăţi (2.426 în 2010) şi Bihor – 821 societăţi (2.735 în 2010).

Domeniile unde a fost înregistrat cel mai mare număr de suspendări de activitate au fost comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 6.974 suspendări, construcţii – 2.681 suspendări, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 1.802 suspendări şi industria prelucrătoare – 1.539.

De asemenea, comparativ cu anul 2010, când s-au înregistrat un număr de 7.508 dizolvări voluntare la nivelul întregii ţări, în 2011 au fost înregistrate 4.001 dizolvări voluntare, reprezentând o scădere cu aproximativ 46,7%.

Cele mai multe dizolvări voluntare au avut loc în judeţele Iaşi – 443, Sibiu- 365, Hunedoara – 315 şi municipiul Bucureşti – 296, în timp ce domeniile cele mai afectate au fost aceleaşi ca şi în cazul suspendărilor: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 1.080 dizolvări voluntare, construcţii – 366, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 347.

Şi numărul de radieri voluntare a scăzut anul trecut, de la 186.144 în 2010 la 56.245 radieri voluntare (minus 69,8 %). Cel mai mare număr de radieri voluntare a fost înregistrat în municipiul Bucureşti – 13.352 radieri şi în judeţele Cluj – 2.806, Prahova – 2.271 şi Constanţa – 2.096.

Potrivit preşedintelui Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii /FNGCIMM/, Aurel Şaramet, sectorul IMM-urilor din România contribuie cu 65% la Produsul Intern Brut /PIB/ al ţării, iar ca forţă de muncă procentajul este de până la 67% din total.

Acesta afirma, la începutul lui februarie, că, din punct de vedere al contribuţiei IMM-urilor la valoare adăugată, procentul este sub media din Uniunea Europeană, la fel şi în cazul ponderii fondurilor structurale alocate.

‘Contribuţia IMM-urilor la valoare adăugată este de 46% în România, în timp ce în Uniunea Europeană este de 65%. Ponderea fondurilor structurale alocate IMM-urilor în România este de 3%, iar în Uniunea Europeană de 22%. În ultimii trei ani, IMM-urile solicitante de credite au fost respinse în România în proporţie de 48,5%, în timp ce în Uniunea Europeană procentul este de 28%. Una dintre pârghiile cele mai cunoscute de susţinere a IMM-urilor sunt fondurile de garantare’, spunea Aurel Şaramet.

Conform unui studiu publicat la începutul lui februarie de grupul german Creditreform, criza datoriei suverane a accelerat ritmul falimentelor companiilor din Europa anul trecut şi ameninţă circa 1,5 milioane de locuri de muncă.

În total 1,5 milioane de muncitori europeni şi-au văzut angajatorul dând faliment anul trecut, marcând o creştere de 7%, conform calculelor făcute de grupul specializat în studierea solvabilităţii companiilor.