OPSPI: Statul păstrează deschise toate opţiunile privind renegocierea contractelor Hidroelectrica

Economica.net
06 06. 2012
bani_curent_69767000_50250600

„Ne-am putea permite să tragem o concluzie rapidă, altele (concluzii – n.r.) vor fi după întâlnirea board-ului FMI. Ne păstrăm deschise toate opţiunile de negociere şi implicare a statului”, a afirmat Vulpescu într-o conferinţă de presă.

El a arătat că, deocamdată, niciunul dintre beneficiarii contractelor directe de achiziţie a electricităţii de la Hidroelectrica nu a acceptat reducerea perioadelor de livrare.

„Cu toţii au acceptat mici scăderi ale cantităţilor şi mici creşteri de preţ, dar noi le considerăm prea mici. Asta confirmă sentimentul nostru că se poate mai mult pentru Hidroelectrica. Noi discutăm de preţ pe câte un an, dar am putea să ne găsim apoi la un preţ foarte diferit de cel al pieţei concurenţiale. Discrepanţa trebuie să fie justificabilă prin contraprestaţii, ori Hidroelectrica să nu mai fie nevoită să ia credite, ori statul şi Fondul Proprietatea să ia dividende”, a afirmat Vulpescu.

El a adăugat că varianta finală a renegocierii acestor contracte va depinde de rezultatele economice, practici comerciale şi principii ale pieţei.

„Ce ne propunem este să ducem contractele la un nivel bun pentru Hidroelectrica. Dacă vorbim de reziliere, înseamnă că ne limităm opţiunile. Încă nu putem vorbi de pagube sau de persoane responsabile”, a adăugat el.

Potrivit lui Vulpescu, Guvernul a avut în vedere în renegocierea acestor contracte şi particularităţi ale unor mari consumatori de electricitate, precum Alro Slatina.

De asemenea, el nu a exclus posibilitatea ca mari consumatori de energie electrică să poată avea şi în viitor contracte directe de achiziţie de energie electrică de la alţi producători, nu doar de la Hidroelectrica.

Vulpescu a arătat că nici strategia energetică a României şi nici aprobarea în Parlament a legilor energiei şi gazelor nu depind de renegocierea contractelor Hidroelectrica.

„Beneficiarii au avut mai degrabă tendinţa de a se relaxa pe prevederile existente în contracte. Obiectivul nostru nu poate fi acela de a mulţumi doar o singură parte”, a spus Vulpescu.

Vulpescu a mai spus că „de curând” ANRE a majorat cu un TWh ponderea energiei produse de Hidroelectrica destinată pieţei reglementate.

El a mai spus că trei sferturi din energia produsă de Hidroelectrica este vândută către opt beneficiari ai acordurilor directe.

Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieţilor deştepţi” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.

Vânzările totale ale companiei au fost anul trecut de 3,01 miliarde lei, în coborâre cu 7,6% faţă de nivelul de 3,26 miliarde lei înregistrat în 2010, se arată în raportul anual al Hidroelectrica.

Compania a vândut anul trecut electricitate prin contracte directe către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Energy Holding, Europec, Electromagnetica, Electrocarbon, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie, EFT România, Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani, CLMB-Patinoar Braşov şi Societatea Naţională a Sării (Salrom).

Companiile care au anul trecut avut cele mai mari contracte sunt Alro (322,47 milioane lei), Energy Holding (280,25 milioane lei), Alpiq RomEnergie (204,34 milioane lei), ArcelorMittal Galaţi (185,46 milioane lei), EFT România (136,68 milioane lei), Alpiq RomIndustries (130 milioane lei) şi Electromagnetica (124,95 milioane lei).

Contractul cu ArcelorMittal Galaţi a expirat la finele anului trecut.

Tot la finele anului trecut, Hidroelectrica a anunţat că a reziliat contractele cu CNH, Salrom, CLMB-Patinoar Braşov, iar Luxten a renunţat la acord.

Faţă de 2010, din lista „băieţilor deştepţi” a dispărut compania elveţiană EFT AG. Prin sintagma „băieţi deştepţi” sunt vizate companiile care au contracte directe de achiziţie a energiei la preţuri mici de la Hidroelectrica.

Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018.

Guvernul a început la sfârşitul anului trecut renegocierea acestor acorduri, la cererea Fondului Monetar Internaţional, dar încă nu a prezentat rezultatele finale ale acestei operaţiuni.

În paralel, Comisia Europeană a anunţat în aprilie că a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale.

Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat la jumătate lunii mai, că Hidroelectrica a obţinut, în urma negocierilor cu „băieţii deştepţi”, trecerea contractelor pe piaţa concurenţială, eliminând tarifele fixe din aceste acorduri.

Chiţoiu a adăugat atunci că nu prezintă deocamdată detalii, pentru că negocierile sunt încă în derulare, menţionând că niciun contract bilateral nu a fost reziliat şi că toate acordurile vor avea aceeaşi formulă de calcul a preţului.

Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei.