Opt din zece companii din România mizează pe utilizarea energiei regenerabile în tranziția către economia circulară – studiu Deloitte

Interesul pentru implementarea măsurilor de circularitate rămâne ridicat, pe fondul presiunii generate de introducerea unor noi reglementări europene, cum ar fi cele legate de circulația deșeurilor între țări, cerințe stricte privind reducerea cantității de ambalaje, reutilizarea și gradul de reciclare, reguli pentru design-ul produselor cu respectarea cerintelor de mediu și de nevoia de a reduce costurile operaționale. Astfel, tot mai multe organizații din România asociază economia circulară nu doar cu conformarea, ci și cu eficiența utilizării resurselor, consolidarea rezilienței și creșterea competitivității pe termen lung, arată studiul.

Finanțarea proiectelor de economie circulară rămâne o provocare semnificativă pentru companiile active în țara noastră, care se bazează în principal pe surse proprii (84%) și pe credite bancare, în timp ce accesarea fondurilor europene și a programelor publice este încă limitată. Această orientare reflectă dificultățile întâmpinate în utilizarea surselor externe de finanțare, determinate de complexitatea procedurilor administrative, nivelul ridicat de birocrație, lipsa de predictibilitate a mecanismelor de sprijin și deficitul de expertiză necesar pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor eligibile.

„Economia circulară începe să fie integrată în deciziile de business ca răspuns la presiunile legate de costuri, resurse și reglementări. Companiile se concentrează în primul rând pe măsuri care au impact direct și rapid, însă, pentru a valorifica pe deplin potențialul acestui model, este necesară accelerarea inițiativelor cu impact structural, precum ecodesignul sau transformarea modelelor de business”, a declarat Adrian Teampău, Director, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România.

Companiile din România participante la studiu consideră că cele mai ridicate costuri sunt asociate cu retehnologizarea, modernizarea echipamentelor (58%), implementarea soluțiilor de energie regenerabilă (40%), precum și cu activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare (38%). În același timp, acestea se confruntă cu presiuni semnificative legate de rentabilitatea investițiilor, recuperarea costurilor, menținerea competitivității și volatilitatea prețurilor la energie și resurse.

Interesul consumatorilor români pentru produse și servicii sustenabile este în creștere, pe măsură ce atenția acordată impactului asupra mediului, reutilizării și reciclării devine tot mai ridicată. Companiile observă această tendință printr-un interes tot mai mare pentru produse sustenabile, pentru posibilitatea de reutilizare și reparare, pentru reducerea impactului asupra mediului, precum și pentru ambalaje reciclabile și practici de consum responsabile.

Cu toate acestea, prețul rămâne principalul criteriu în decizia de cumpărare, ceea ce indică faptul că piața locală este încă puternic sensibilă la costuri, iar beneficiile economiei circulare nu sunt încă pe deplin asumate și integrate în comportamentul de consum, arată studiul.

„Tranziția către un model de business ce integrează principii ale sustenabilității este determinată de o combinație de factori economici, de reglementare și de piață, iar companiile trebuie să găsească echilibrul între eficiența pe termen scurt și investițiile strategice. Accesul la finanțare și dezvoltarea competențelor interne vor fi esențiale pentru accelerarea acestei tranziții, iar organizațiile care abordează proactiv aceste provocări vor avea un avantaj competitiv semnificativ într-un mediu tot mai volatil”, a declarat Anca Andrei-Cimbru, Manager, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România.

Deși nivelul de familiaritate cu principiile economiei circulare este ridicat în rândul companiilor locale participante la studiu, implementarea rămâne neuniformă între industrii și tipuri de organizații, cu un grad mai ridicat de maturitate în rândul companiilor mari și al celor expuse direct la standarde internaționale. În ansamblu, economia circulară își consolidează rolul ca element-cheie al strategiei de business, însă ritmul de adopție va depinde de capacitatea companiilor de a depăși barierele actuale și de a susține transformări pe termen mediu și lung, indică studiul.

Studiul Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România” analizează modul în care este înțeles conceptul de economie circulară la nivel local și evaluează progresele realizate în adoptarea acestui model de dezvoltare. Cea mai recentă ediție a studiului a fost realizată pe baza datelor colectate în perioada septembrie 2025 – aprilie 2026, în rândul a 55 de companii de pe piața locală, afaceri antreprenoriale sau filiale ale corporațiilor multinaționale, din sectoare economice precum industria producătoare, FMCG, construcții, servicii ș.a., având ca respondenți reprezentanți ai departamentelor de sustenabilitate și ai top managementului.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 180 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 470.000 de profesioniști la nivel mondial.

Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 3.300 de profesioniști.