Oraşul românesc cu cele mai multe biserici la numărul de locuitori

Economica.net
05 08. 2013
biserica_39572200

Sunt ridicate în oraş 27 de aşezăminte religioase la cei aproape 14.000 de locuitori, cele mai multe având peste o sută de ani vechime. Între acestea Biserica Sfânta Paraschiva construită din lemn în 1725, Biserica-cetate Răducanu, terminată de un boier local în 1763 şi în curtea căreia se află mormântul omului de cultură paşoptist Costache Negri, Biserica Sfântul Nicolae, din centrul localităţii, sfinţită în 1772, Schitul Măgura fiinţând şi el încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Este, de asemenea, localitatea care are biserici situate la trei nivele de altitudine: 17 biserici la cota centrului oraşului, una la 240 de metri adâncime în mina de sare, şi alte trei la 560-600 metri altitudine, situate pe Muntele Măgura şi pe culmea Cireşoaia.

Timp de peste 350 de ani, începutul veacului XVII şi mijlocul secolului XX, Târgu Ocna a fost cea mai însemnată localitate de pe Valea Trotuşului, dominând economic şi cultural întreaga zonă.

În epoca modernă, localitatea a cunoscut o evoluţie spectaculoasă. În secolul al XIX-lea, Târgu Ocna a fost cel mai mare oraş nereşedinţă de ţinut din Moldova, afirmă istoricii.

Oraşul, ce a cunoscut bunăstarea datorită exploatării sării şi resurselor petroliere, păstrează încă în stare bună de conservare un patrimoniu arhitectonic, în localitate fiind ridicate case foarte frumoase, ce împrumutau elemente specifice stilului brâncovenesc, unanim apreciate de specialişti şi turişti.

Evenimente istorice care au marcat evoluţia poporului român după 1800 au lăsat o amprentă însemnată şi asupra oraşului Târgu Ocna. Astfel, în timpul Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu, un detaşament de 800 de eterişti sosesc la Târgu Ocna sub conducerea lui Ioan Farmache, care va ordona ocuparea Mănăstirii Răducanu, ce avea o bună poziţie strategică.

În timpul Revoluţiei de la 1848, generalul polonez Bem a adresat, de aici, o proclamaţie către locuitorii Moldovei, făcându-le cunoscut că toţi cei ce vroiau să lupte pentru libertate să se prezinte la cartierul său general de la Târgu Ocna, pentru a fi organizaţi milităreşte.

Costache Negri, locuind în oraş, coresponda cu domnitorul Principatelor Unite Române, Alexandru Ioan Cuza.

Târgocnenii îşi vor aduce contribuţia şi la obţinerea Independenţei, atât prin reprezentanţii lor din compania a 6-a Târgu Ocna a batalionului 2 Bacău din Regimentul 14 Dorobanţi, comandat de concitadinul lor căpitanul Ioan Buşilă, cât şi prin acţiunile de sprijinire a frontului prin rechiziţii, transporturi, subscripţii pentru cumpărarea de arme, prin donaţii în bani sau alimente.

În timpul Războiului de reîntregire naţională din 1916-1918, s-au purtat lupte sângeroase remarcându-se din rândul localnicilor medicul Mircea Bruteanu şi locotenentul Gheorghe Enescu alături de alţi peste 150 eroi ai oraşului, între care legendarul Constantin Muşat, cel ce a luptat cu o singură mână.

Localitatea Târgu Ocna a fost bombardată de trupele germane, suferind importante pagube materiale. Lupte sângeroase s-au purtat în preajma oraşului, pe înălţimile Cireşoaia şi şi Coşna, Nicolae Iorga lăsând însemnări semnificative despre dramatismul acelor zile.

În memoria celor ce au căzut pentru reîntregirea ţării în 1920 au început lucrările la un Monument ce se înalţă pe muntele Măgura, în preajma mănăstirii.

În prezent, în oraşul ce încearcă să se adapteze, prin investiţii şi calitatea serviciilor, la cerinţele turismului actual, funcţionează un sanatoriu balnear organizat în vechea mină de sare, spaţiu unde pe lângă singura biserică subterană de mare adâncime din România mai există şi vechea ocnă, în care sunetul scos de un tenor a reverberat 2 minute şi 42 de secunde.

„Numeroasele lăcaşuri de cult din oraş reflectă tocmai intensa viaţă publică şi suită de evenimente istorice ce s-au derulat în oraş ce a cunoscut o efervescenţă culturală deosebită mai bine de trei secole”, a declarat pentru AGERPRES primarul Ştefan Silochi.

Potrivit acestuia, tradiţia publică continuă şi în prezent atât în viaţa religioasă, fiind înălţată pe muntele Măgura o mănăstire de maici, iar în domeniul turismului beneficiind şi de un program finanţat prin fonduri europene. În Târgu Ocna a fost construit în Parcul Năstăsache, unde se află opt izvoare termale, un complex de nataţie şi agrement, urmând ca în anii viitori să fie pus în valoare şi lacul format după prăbuşirea tavanului unei zone unde s-a făcut, în trecut, exploatarea sării cu ajutorul sondelor, prin injecţii cu apă.

De asemenea, Salina din localitate a realizat singura piscină publică cu apă sărată din judeţ , iar o firmă particulară a deschis un ştrand public pe una din înălţimile oraşului, fapt ce face ca, în prezent, Târgu Ocna să deţină cea mai mare bază de nataţie din judeţ.