Orban: România ar putea înregistra anul acesta o creștere economică negativă între -1% și -3%

„De la o creștere economică între 3,5% și 4%, cel mai probabil vom avea o creștere economică negativă care va fi între -1% și -3%, pe datele actuale”, a spus joi premierul Orban, referindu-se la noul scenariu pe anul acesta, în contextul pandemiei de coronavirus.

„Evoluția până la sfârșitul anului va depinde de cât de repede vom scăpa de epidemie”, a adăugat premierul.

De asemenea, șefului Executivului a anunțat că vor fi sprijiniți principalii producători din industria auto.

„Atât Dacia cât și Ford au niște mărci extrem de căutate, branduri de succes. Am încredere că își vor relua producția cât de repede posibil și că va exista cerere pe piață pentru aceste mașini”, a spus Orban.

Astfel, pe lângă programul guvernamental Rabla, unde a fost stabilit un număr de 60.000 de unități, Orban a spus că au fost luate și alte măsuri de sprijin.

Și Banca Mondială a revizuit în scădere semnificativă estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, până la 0,3%, de la 3,8% cât estima în urmă cu trei luni, dar mizează pe o revenire până la 4,4% în 2021, arată Prognoza economică actualizată pentru primăvara anului 2020, realizată de Banca Mondială pentru această regiune.

„Impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra economiei este aşteptat să fie unul substanţial, cel puţin în prima jumătate a anului. Creşterea economică este aşteptată să încetinească la 0,3% în 2020, de la un nivel estimat de 3,8% înaintea crizei. Cu toate acestea, riscul unei recesiuni în 2020 este substanţial şi în creştere deoarece COVID-19 duce la oprirea unor largi segmente din economia europeană şi perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare. Creşterea este nevoie să fie ajutată în mod substanţial de stimulente fiscale coordonate la nivel naţional şi UE”, subliniază Banca Mondială.

De asemenea, instituţia financiară internaţională estimează că, având în vedere măsurile necesare pentru a răspunde la criza COVID-19, deficitul fiscal ar urma să se agraveze până la 5,5% din PIB în 2020, comparativ cu un nivel planificat de 3,6% din PIB. Noi presiuni asupra deficitului ar urma să vină din partea noii legi a pensiilor care stipulează o creştere de 40% a pensiilor începând din luna septembrie.

„Odată ce impactul COVID-19 se va risipi, ne aşteptăm ca deficitul să urmeze o traiectorie de ajustare de cel puţin 0,5% din PIB pe an, în conformitate cu procedura de deficit excesiv”, susţine Banca Mondială.

În ceea ce priveşte provocările cu care se confruntă România, Banca Mondială este de părere că, pe termen scurt, principala provocare este ţinerea sub control a crizei COVID-19 şi limitarea consecinţelor sale sanitare şi economice. „O criză mai lungă şi mai gravă decât se anticipează ar putea afecta perspectivele de creştere şi ar provoca pagube semnificative companiilor şi locurilor de muncă, crescând şomajului şi sărăcia”, susţine Banca Mondială.

Pe termen mediu, „accentul politicii fiscale ar trebui să se îndrepte spre mobilizarea investiţiilor, în principal din partea fondurilor UE, pentru a sprijini convergenţa sustenabilă şi incluziunea socială. Reformele ar trebui să ţintească spre îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice, a eficienţei companiilor de stat şi a predictibilităţii cadrului de reglementare, precum şi spre îmbunătăţirea capitalului uman”, apreciază instituţia financiară internaţională.