Orban: România, discriminată de un articol al bugetului Van Rompuy

Ministrul român al afacerilor europene a ridicat această problemă la un dineu de lucru desfăşurat luni seară, în preziua CAG de marţi, la care a participat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi în cadrul căruia toţi reprezentanţii statelor membre şi-au prezentat poziţia privind propunerea de buget avansată de oficialul european. ‘Am ridicat problemele specifice pe care le are România în raport cu ultima propunere făcută, în conformitate cu mandatul pe care l-am avut. Am susţinut foarte clar că avem două mari probleme legate de această propunere’, a declarat Orban.

‘Prima problemă este legată de paragraful 45 al documentului, care stabileşte o legătură între alocările viitoare pentru politica de coeziune şi rata de absorbţie din perioada 2007-2011. Această legătură afectează doar România. Acum avem evaluările clare, erau semne de întrebare dacă această propunere afectează şi Italia şi Bulgaria, nu, această propunere, aşa cum arată în momentul de faţă paragraful 45, se referă strict numai la România. Am spus foarte clar că atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere tehnic, este inacceptabilă pentru noi. Din punct de vedere politic este inacceptabilă pentru că e pur şi simplu discriminatorie la adresa unui stat membru şi tehnic este incorectă din moment ce, dacă aplici un algoritm el trebuie aplicat identic pentru toate statele membre’, a adăugat Leonard Orban. El a precizat că nu i se poate tăia unui stat membru o sumă importantă doar pentru că se consideră că majorarea de alocări pentru România e mult prea mare raportat la celelalte state membre.

Potrivit lui Leonard Orban, a doua problemă majoră a României referitoare la această propunere de buget este cea legată de convergenţa plăţilor directe. ‘Am spus foarte clar că în momentul de faţă, aşa cum arată această propunere, convergenţa plăţilor directe este profund nesatisfăcătoare pentru România, practic sumele alocate descresc şi, în plus, perioada de tranziţie creşte de la patru la şase ani. În propunerea anterioară, perioada de tranziţie începea din 2014 şi ţinea până în 2017, dura patru ani şi sumele ajungeau la maximul pe care puteau să-l primească fermierii români, de circa 220 de euro pe hectar. În momentul de faţă propunerea e cu o prelungire la şase ani şi există incertitudini referitoare la ce se va întâmpla în perioada de tranziţie’, a mai spus ministrul afacerilor europene.

De asemenea, oficialul român a insistat asupra chestiunilor referitoare la rata de cofinanţare, întrucât la acest capitol există o scădere de la 85% la 75%, faţă de cât prevedea varianta de buget a Comisiei Europene (CE) şi faţă de nivelul cofinanţării din actuala perioadă de programare (2007-2013). ‘De asemenea, în ceea ce priveşte nivelul prefinanţărilor există propunerea ca ele să fie limitate doar la 2%, ceea ce ne-ar crea dificultăţi importante. În perioada actuală este de 9% pentru politica de coeziune şi de 7% pentru politica agricolă comună. De asemenea, am ridicat problema ineligibilităţii TVA-ului, aşa cum se propune în documentul preşedintelui Consiliului European şi sigur e o chestiune pe care am dori-o modificată’, a precizat Orban.

‘Am fost extrem de clar în cele exprimate, în ideea de a-i permite preşedintelui Consiliului European să cunoască foarte exact care este poziţia României, care-i marja de manevră a României pe aceste puncte şi în general pe toate chestiunile care au fost ridicate’, a conchis ministrul Leonard Orban.