România redevine mare cultivator de orez. Italienii dirijează producţia

Cei mai mari trei producători de orez din România sunt italieni. Străinii au ştiut să profite cel mai bine de o cultură în care România performa în ultimii ani ai comunismului, dar care ulterior a decăzut şi pe care au reuşit să o resusciteze.
Alina Stanciu - mar, 10 mart. 2015, 22:11
România redevine mare cultivator de orez. Italienii dirijează producţia

Au preluat fostele orezării comuniste şi s-au extins treptat pe mii de hectare de teren arabil, în cele mai fertile zone ale ţării. Investitorii italieni sunt cei mari mari cultivatori de orez din România, producţia lor ajungând atât pe plan local, cât şi la export. Astfel, pe prima poziţie după valoarea subvenţiilor acordate de APIA, atât în campania agricolă 2014 cât şi cea din 2013, este SC Padova Agricultura SRL, deţinută de Palma SRL şi Roncato Giovanni E Figli SAS, două companii  înregistrate în Italia. Producătorul care a preluat fostul IAS de la Stăncuţa, cumpărat iniţial de la stat de către Omar Hayssam, a încasat în contul campaniei agricole 2014 fonduri europene în valoare de peste 4,3 milioane de lei, faţă de 4 milioane de lei în 2013. La această sumă se adaugă alte 1,1 milioane de euro fonduri UE încasate de către compania Contara SRL, deţinută de Padova Agriculture SRL şi  Roncato Giovanni.

Italienii exploatează în jur de 5.000 de hectare de teren în judeţul Brăila, pe care le-au luat în concesiune de la Agenţia Domeniilor Statului şi au avut  în 2013 o cifră de afaceri de peste 29 de milioane de lei (6,4 milioane de euro) .”Produc aici de aproximativ 8 ani. Au investit milioane de euro în spaţii de depozitare, centru de uscare şi de prim procesare, dar şi în tehnologii de ultimă generaţie. Au producţii record de 8-10 tone la hectar (producţia medie este de 5,1 tone la hectar n.red)”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Nicu Turcu, primarul comunei Stăncuţa, localitatea pe raza căreia Padova şi Contara cultivă orez. Potrivit acestuia, în perioada 2000-2008, când IAS-ul a aparţinut lui Omar Hayssam şi mai apoi unui alt cetăţean arab, terenurile au rămas necultivate.

De asemenea, primarul susţine că, de mai mulţi ani, investitorii italieni se gândesc să ridice acolo o unitate de procesare a orezului, dar se confruntă cu lipsa pieţei de desfacere. „De mai mulţi ani purtăm discuţii pe tema unei unităţi de procesare, dar investitorul italian susţine că nu are piaţă de desfacere pentru orez. Ei vând către Riso Scotti care are unitate de procesare în apropiere, iar Riso exportă cam 90% din ce produce”, mai spune Turcu, potrivit căruia, investiţia medie într-un hectar deorez ajunge la 1500-1600 de euro pe hectar.

Cel mai mare producător de orez din Europa, business în România  

Urmează Riso Scotti, cel mai mare cultivator de orez de pe teritoriul Europei. Compania a încasat în contul campaniei agricole 2014, prin firmele SC Orezul Giurgeni şi Risi Romuno SRL , la care Riso Scotti SPA este acţionar, peste 3,67 milioane de lei. Riso Scotti exploatează din calculele ECONOMICA.NET în jur de 4.000 de hectare de teren în judeţul Ialomiţa.

De pe poziţia a treia, CL Agricultural Investments Limited din Marea Britanie şi familia Concina din Italia (Angelo şi Roberto) îşi consolidează poziţia pe piaţa orezului din România.  Compania a făcut în ianuarie anul acesta o majorare de capital de 873,9 mii de euro, potrivit unor informaţii ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Cei doi acţionari deţin, prin companiile Orezul Latinu Srl şi Green Harvest Invest, în jur de 3.000 de hectare de teren cultivate cu orez în judeţele Brăila şi Ialomiţa, fiind, din calculele ECONOMICA.NET al treilea cel mai mare cultivator de orez la nivel naţional.

Potrivit site-ului companiei, Orezul Latinu SRL este activă în România din 2005 şi exploatează în judeţul Ialomiţa aproximativ 1300 de hectare de teren cultivate cu plante organice, dintre care orez, porumb, grâu şi floarea soarelui. Conform unor date din 2012 ale APIA, în 2012 compania Green Harvest cultiva 1200 de hectare de teren cu orez.

Au concesionat 500 de hectare de la Consiliul Judeţean Ialomiţa

Ultima mişcare vizibilă, dar şi controversată a celor doi investitori de la Orezul Latin a avut loc în vara anului trecut când au concesionat, în urma unei licitaţii publice, 495,6 hectare de la Consiliul Judeţean Ialomiţa. Câştigătoare a fost Green Harvest Invest, după ce Orezul Latinu SRL s-a retras din luptă. Terenul este situat în extravilanul comunei Giurgeni şi este cu atât mai valoros cu cât localitatea se află pe lista zonelor defavorizate din judeţul Ialomiţa, astfel că, fermierii de acolo beneficiază de fonduri europene suplimentare. Potrivit legislaţiei în vigoare, în campania agricolă  2014, cultivatorii de orez din zonele defavorizate au beneficiat de 300 de euro în plus pentru fiecare hectar deteren cultivat. 

Câţi bani au încasat de la UE

Potrivit datelor furnizate ECONOMICA.NET de către Agenţia de Plăţi pentru Intervenţii în Agricultură (APIA), în campania agricolă 2014, Orezul Latinu SRL a încasat peste 1,6 milioane de lei, cu aproximativ 60% mai mult decât în campania din 2013, în timp ce Green Harvest SRL a încasat în 2014 1,23 milioane de lei, cu aproximativ 20% mai mult decât în campania agricolă 2013. În 2014, subvenţia în cadrul schemelor de plată pentru cultivatorii de orez a fost de 156,89 la care s-au putut adăuga 300 de euro pe hectar pentru cei care cultivă în zone declarate defavorizate.

Menţionăm că, potrivit legislaţiei europene, APIA nu mai poate furniza informaţii despre suprafeţele cultivate de fermieri, motiv pentru care am aproximat suprafeţele cultivate de companiile menţionate anterior. Calculele ECONOMICA.NET au fost realizate ţinându-se cont de valoarea subvenţiilor încasate de aceste companii, potrivit informaţiilor furnizate de APIA şi de valoarea de 156,9 euro pe hectar care se acordă cultivatorilor de orez. Transformarea a fost făcută la cursul de 1,41 de lei pentru un euro, curs la care s-au făcut plăţile directe în avans, în 2014. Nu am putut cuantifica câţi bani au luat fermierii în plus pentru că exploatează terenuri în zonele defavorizate.

Cât orez se cultivă în România

Conform Institutului Naţional de Statistică, România cultivă orez pe o suprafaţă 11.930 de hectare în judeţele Brăila, Ialomiţa, Timiş şi Dolj. În ceea ce priveşte producţia, în 2013 (ultimele date disponibile) s-au realizat peste 54.600 de tone de orez. Producţia nu este însă nici pe departe suficientă pentru consumul naţional, astfel că, în primele 11 luni ale anului trecut am importat peste 50.000 de tone de orez, în valoare de 25,6 milioane de euro din ţări precum Italia, Bulgaria, Cambodgia. Am făcut însă şi exporturi, de 14,4 milioane de kilograme, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro.

Fermele orizicole din România au supravieţuit cu tehnologia autohtonă până prin anii 1995-1996, când s-a obţinut o producţie medie de 3.903 kg/ha, respectiv 2.707 kg/ha, deşi suprafeţele cultivate au scăzut drastic.  Astfel, de la 49.000 ha în 1988-1989 s-a ajuns la 3.986 ha în 1997 şi doar 1.343 ha în 2000, potrivit publicaţiei specializate Agro Business.

Revirimentul a apărut spre finalul anilor 2000. În România au pătruns o serie de investitori străini, italieni în special, care au achiziţionat sau concesionat unele terenuri, au adus o tehnologie modernă în cultivarea orezului şi au reuşit să valorifice suplimentar  atât potenţialul orezăriilor româneşti existente cât şi folosirea forţei de muncă din satele şi comunele limitrofe Luncii Dunării.

 

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Vaccinul anti-COVD-19 dezvoltat de Pfizer are o eficienţă ridicată în rândul adolescenţilor – studiu
Vaccinul anti-COVD-19 dezvoltat de Pfizer are o eficienţă ridicată în rândul adolescenţilor – studiu
 Vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech are o eficacitate ridicată în rândul adolescenţilor, potrivit ...
BAT a plătit peste 7,8 miliarde de lei la bugetul de stat în primele 9 luni ale anului
BAT a plătit peste 7,8 miliarde de lei la bugetul de stat în primele 9 luni ale anului
BAT a contribuit la bugetul de stat cu 7,8 miliarde de lei în primele 9 luni din 2021, în creștere cu 13% față de aceeași ...
Sacha Dragic, fondatorul Superbet, și Ionuț Dumitrescu, fondatorul Element Industrial, pun 90 de milioane de euro într-un parteneriat pentru construcția de depozite
Sacha Dragic, fondatorul Superbet, și Ionuț Dumitrescu, fondatorul Element Industrial, pun 90 de milioane de euro într-un ...
Sacha Dragic, care deține Superbet și Ionuț Dumitrescu, care a pus bazele Element Industrial, se asociază într-un parteneriat ...