Bucureştenii rup „aparatele”: un sfert dintre locuitorii Capitalei trec pe la sala de jocuri, mult peste media naţională

Un studiu din 2017 al GfK arată că circa 2,4 milioane de români (aproximativ 15% din populaţia peste 18 ani) au jucat cel puţin o dată în ultimul an, aceasta în condiţiile în care este luat în calcul şi jocul Loto organizat de Loteria Română, de departe cel mai popular joc de noroc. Potrivit aceluiaşi studiu, România se situează la limita de jos a mediei europene, de 0,5-2% privind practicanţii împătimiţi ai jocurilor de noroc din totalul populaţiei de peste 18 ani. În România, acest indicator este de 0,6% din populaţia de peste 18 ani, respectiv 98.000 de indivizi.

Acelaşi studiu arată că majoritatea jucătorilor se regăsesc pe segmentul de vârstă 18-24 de ani, după această vârstă incidenţa fiind destul de redusă. Din punct de vedere al ponderii jucătorilor la nivel regional se constată că 24% dintre bucureşteni au pariat măcar o dată în ultimul an, în timp ce în Moldova doar 11% au frecventat o sală de joc. Următorii clasaţi în ordinea prezenţei la jocurile de noroc este Ardealul cu 17% din populaţie şi Dobrogea cu 16% din populaţie. De asemenea, în întreaga ţară sunt preferate jocurile cu fructe. Doar in Ardeal sunt preferate jocurile tematice, cu diverse personaje şi design HD.

Cu toate acestea, proprietarii de aparate electronice sau alte forme de jocuri de noroc spun că numărul de operatori care activează în industria jocurilor de noroc s-a diminuat în ultima perioadă, unul dintre motive fiind şi neclarităţile existente în legislaţie, a declarat Sorin Georgescu, secretar general al Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi (ROMSLOT).

„Multe dintre companii se închid din cauza legislaţiei, care nu este clară în aplicabilitate. Compania nu o aplică aşa cum o înţelege legiuitorul sau cel care vine în control, adică ANAF, şi atunci ai de-a face cu companii închise. Nu există o armonizare în sensul în care şi cel care vine în control şi cel care trebuie să plătească taxele să folosească aceiaşi raportare, aceiaşi indicatori, aceleaşi formulare, aceleaşi documente. Este destul de dificil pentru că, dacă o să ai o companie în Braşov, care este controlată de o anumită instituţie regională, se face într-un anumit fel, dacă este în Bucureşti este în altfel şi tot aşa. Este foarte mult interpretabil”, a spus Sorin Georgescu.

Secretarul general al ROMSLOT a subliniat că este nevoie de o comunicare îmbunătăţită între instituţiile statului, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, în beneficiul industriei jocurilor de noroc. „Este foarte multă tehnologie în această industrie şi există foarte multă transparenţă, numai că această transparenţă nu o utilizăm în a armoniza ceea ce îşi doreşte legiuitorul, statul, instituţiile de control şi ceea ce face operatorul. Din această diferenţă rezultă închiderea unor companii”, a spus Sorin Georgescu.

Potrivit datelor prezentate de directorul executiv al Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi (ROMSLOT), Viorela Rădoi, la nivelul întregii pieţe de jocuri de noroc, în anul 2017, statul a colectat taxe în valoare de aproximativ 296 de milioane de euro, mai mult decât în 2016, când suma colectată a fost de 270 milioane euro. Din taxele colectate de la industria jocurilor de noroc, 7,8 milioane euro au mers spre proiecte sociale şi culturale. De asemenea, în 2017 în România erau 277 de operatori de slot-machines care aveau operaţionale 71.546 de aparate şi asigurau 25.000 de locuri de muncă.

Înfiinţată în anul 2011, Asociaţia Organizatorilor de Sloturi (ROMSLOT) îi reuneşte pe cei mai importanţi jucători de pe piaţa de slot machines şi acoperă 20% din piaţa jocurilor de noroc.