Pachetul de măsuri fiscale, bombardat de amendamente PSD: Cer impozit suplimentar pentru toate firmele din România, dar și prag mai sus pentru CASS la pensie. Ce mai solicită și ce ar fi acceptat premierul Bolojan

Partidul Social Democrat a venit cu o listă de amendamente la proiectul de măsuri fiscale pu care Guvernul Bolojan urmează să și-l asume în fața Parlamentului. Social Democrații cer ca plafonul de la care pensionarii vor contribui la sănătate (CASS) să urce la 4.000 de lei, de la 3.000 cât este în actualul proiect, dar și să se introducă taxe mai mari pe jocurile de noroc. Pe de altă parte, PSD vrea un impozit pe veniturile tuturor firmelor din România, altul decât cele plătite deja.

Economica.net - lun, 07 iul. 2025, 13:01

Trimite pe:

Și scăderea subvenției alocate partidelor cu 40% față de nivelul din 2024 și menținerea burselor pentru mame se numără printre propunerile PSD. De asemenea, social democrații vor ca TVA să fie redus la 11% pentru evenimentele sportive.

Pe de altă parte, mediul de afaceri este iar luat la țintă de PSD, care cere introducerea unui impozit general de 0,5% pe cifra de afaceri a firmelor din România, în plus față de impozitul pe profit sau cel pe venit, care se plătesc deja. În prezent, doar firmele mari din România plătesc impozit pe cifra de afaceri, în valoare de 1%.

Conform unor surse politice citate de Profit.ro , premierul Bolojan ar fi fost de acord cu taxa suplimnetară pe jocuri de noroc și cu reducerea subvenției pentru partide.

Vezi aici lista amendamentelor:

Amendamente la PL-x 230/2025 – Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare

Nr.crt	Text Legea 227/2015 -Cod fiscal	Text plx 230/2025	Amendament	Motivare/Autor amendament
1.	Art. 18^1 Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri stabilit potrivit prevederilor alin. (3), sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs), astfel cum sunt definite la alin. (3). ……………….. (8) În cazul grupului fiscal, cifra de afaceri de peste 50.000.000 euro prevăzută la alin. (1) se calculează de persoana juridică responsabilă prin însumarea cifrei de afaceri a membrilor grupului fiscal. Celelalte prevederi ale alin. (1), precum și prevederile alin. (2)-(7), (9) și (10) se aplică în mod corespunzător de către membrii/persoana juridică responsabilă având în vedere și următoarele reguli:	Nemodificat	La Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, articolul 18^1 se modifică și va avea următorul cuprins: Art. 18^1 – (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri stabilit potrivit prevederilor alin. (3), sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs), astfel cum sunt definite la alin. (3). …………….. Se introduce un nou alineat 3^1 cu următorul cuprins: Prin excepție de la prevederile alin. (3), pentru contribuabilii, care nu sunt încadrați în categoria contribuabililor mari și mijlocii potrivit regulilor de administrare prevăzute de Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, plătitori de impozit pe profit, cota impozitului minim pe cifra de afaceri este de 0.5%. ………………….. (8) În cazul grupului fiscal, prevederile alin. (1, precum și prevederile alin. (2)-(7), (9) și (10) se aplică în mod corespunzător de către membrii/persoana juridică responsabilă având în vedere și următoarele reguli: …………………	Prezenta modificare are drept scop extinderea aplicabilității impozitului pe cifra de afaceri tuturor contribuabililor plătitori de impozit pe profit, fără excepție legată de nivelul cifrei de afaceri. În prezent, prevederile Codului fiscal instituie aplicarea acestui impozit alternativ doar pentru contribuabilii care depășesc un anumit plafon de venituri, creând astfel premisele unei discriminări fiscale între agenții economici. Aplicarea uniformă a impozitului pe cifra de afaceri urmărește: • eliminarea privilegiilor fiscale de tip plafon, • stimularea concurenței echitabile între companii • reducerea optimizărilor fiscale agresive, • simplificarea administrării fiscale prin extinderea bazei de contribuabili supuși aceleiași reguli. În același timp, măsura sprijină protejarea veniturilor bugetare prin creșterea colectării, mai ales în contexte economice caracterizate de evaziune fiscală ridicată sau transferuri artificiale de profit. Se apreciază că implementarea acestei măsuri va conduce la un sistem fiscal mai echilibrat, cu reguli clare și uniforme, în acord cu principiul egalității în fața sarcinilor fiscale prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituția României. Totodată, pentru a corela noua sarcină fiscală pentru contribuabilii mici, se impune reducerea cotei impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5%, aceasta fiind aplicată atât contribuabililor persoane juridice române cât și nerezidenților plătitori de impozit pe profit. *Autor amendament* *Grup Parlamentar PSD*
2.		Art. II – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:	La Art. II, punctele 14, 18, 23, 36 și 38 se modifică și vor avea următorul cuprins:
3.		… 14. La articolul 154 alineatul (1), literele c) și d) se abrogă.	14. ”La articolul 154 alineatul (1), litera c) se abrogă.”	Actualul Cod fiscal prevede la articolul 154 alineatul (1) litera d) scutirea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele persecutate din motive politice de dictatura comunistă, pentru văduvele, invalizii și veteranii de război, pentru persoanele deportate ori persecutate din motive etnice, pentru cei obligati la muncă forțată precum și pentru cei cărora statul român le datorează recunoștință pentru lupta anticomunistă. Considerăm că aceste categorii de persoane trebuie să rămână în continuare scutite de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, ca o minimă formă de recunoștință din partea statului față de suferințele provocate acestora. *Autor amendament* *Grup Parlamentar PSD*
4.		…. 18. La articolul 154 alineatul (1), după litera (h¹) se introduce o nouă literă, lit. h²) cu următorul cuprins: ”h²) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 3.000 lei lunar inclusiv, pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;”	18. La articolul 154 alineatul (1), după litera (h¹) se introduce o nouă literă, lit. h²) cu următorul cuprins: ”h²) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv, pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;”	Pentru respectarea programului de guvernare, astfel cum a fost negociat, prezentat si asumat in coalitie. *Autor amendament* *Adrian Solomon,* *deputat PSD*
5.		23. După articolul 157⁵ se introduce un nou articol, art. 157^6 cu următorul cuprins: ”Art. 157⁶ Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a²) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei lunare de 3.000 lei, pentru fiecare drept de pensie.”	23. După articolul 157⁵ se introduce un nou articol, art. 157^6 cu următorul cuprins: ”Art. 157⁶ Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a²) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei lunare de 4.000 lei, pentru fiecare drept de pensie.”	Pentru respectarea programului de guvernare, astfel cum a fost negociat, prezentat si asumat in coalitie. *Autor amendament* *Adrian Solomon, deputat PSD*
6.		36.	Completarea la art. 220^8, punctul 36, cu un nou alineat, alin. (4): (4) Persoanele fizice care au calitatea de pensionari sunt exceptate de la plata contribuției sociale de sănătate pentru veniturile din pensii realizate începând cu data de 01 ianuarie 2027.	*Autor amendament* *Grup Parlamentar PSD*
7.		… 38. La articolul 291, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: (1)……. (2) Cota redusă de 11% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri: a)… b)… c)… d)… e)… f)… g)… h) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice; i)… j)… k)… l)… m)… n)….	38. ”La articolul 291, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: (1)Nemodificat (2) Cota redusă de 11% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri: a) nemodificat b) nemodificat c) nemodificat d) nemodificat e) nemodificat f) nemodificat g) nemodificat h) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, evenimente sportive; i) nemodificat j) nemodificat k) nemodificat l) nemodificat m) nemodificat n) nemodificat	Consideram necesar ca si evenimentele sportive sa intre in categoria activităților recreative și educaționale pentru care se aplică cotă redusă de TVA *Autor amendament* *Elisabeta Lipă, deputat PSD*
8.	Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal cu modificările și completările ulterioare ART. 155 Categorii de venituri supuse contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (1) Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate, prevăzuţi la art. 153 alin. (1) lit. a) – d), datorează, după caz, contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din România şi din afara României, cu respectarea legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care există obligaţia declarării în România, realizate din următoarele categorii de venituri: a) venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite conform art. 76; a^1) *) venituri din pensii, definite conform art. 99; b) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67; c) venituri din drepturi de proprietate intelectuale, definite conform art. 70; d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125; e) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83; f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103; g) venituri din investiţii, definite conform art. 91; h) venituri din alte surse, definite conform art. 114; i) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza art. 2 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, aferente concediilor medicale pentru codurile de indemnizaţie 01, 07 şi 10, prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.192/745/2020 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical şi a instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizaţii asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare.	ART. II – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: …….. – La articolul 154 alineatul (1), literele j) – l) și o) se abrogă. – La articolul 155 alineatul (1) litera a^1) se abrogă. – La articolul 155 alineatul (1), după litera a^1) se introduce o nouă literă, lit. a^2) cu următorul cuprins: ”a^2) venituri din pensii, definite conform art. 99.”	– La articolul 154 alineatul (1), litera o) se abrogă. – La articolul 154 alineatul (1), litera k) se modifică și va avea următorul cuprins: ”k) persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în concediu pentru creșterea copilului potrivit prevederilor art. 2 și art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru drepturile bănești acordate de aceste legi, pentru veniturile din aceste legi de până la suma de 3.000 lei lunar inclusiv;” – La art. 155 alineatul (1), după litera i) se introduc două litere noi, lit. j) și k), cu următorul cuprins: j) veniturile realizate de persoanele fizice aflate în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, în concediu pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru partea care depășește suma lunară de 3.000 lei lunar; k) veniturile realizate de persoanele fizice stabilite prin prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute în Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”	Persoanele aflate în șomaj și persoanele cu venit minim de incluziune rămân asigurate fără plata CASS. Pentru corelare cu dispozitiile art. 155 Cod fiscal, potrivit cărora persoanele aflate în concediu de acomodare si crestere si ingrijire copil sunt obligate la plata CASS petru veniturile obtinute din indemnizațiile aferente care depășesc 3000 de lei. Astfel, se impune scutirea de la plata CASS pentru aceste persoane care au venituri până în 3000 de lei. Se creează o categorie distinctă de venituri pentru persoanele aflate in concediu de acomodare si cele aflate in crestere si ingrijire copil, precum și revolutionari, deportați, veterani etc.. Se asigură coerență între legislația fiscală și legislația din domeniul sănătății, având în vedere că aceste persoane devin asigurate cu plata CASS prin reținere la sursă. Reținerea la sursă elimină nevoia depunerii declarațiilor individuale (D212), ceea ce reduce birocrația pentru persoane adesea vulnerabile. Reținerea la sursă este deja utilizată în cazul veniturilor salariale, pensiilor sau indemnizațiilor, fiind un mecanism simplu și verificabil. Măsura sprijină sustenabilitatea sistemului de sănătate prin colectarea consecventă și automată a contribuțiilor. Totodată, se asigură tratament fiscal echitabil între diverse categorii de persoane fizice care beneficiază de indemnizații sau drepturi acordate prin legi speciale și contribuie la extinderea bazei de colectare a CASS, fără a afecta persoanele cu venituri reduse. Reglementarea este în concordanță cu principiile solidarității și contributivității din Codul fiscal și se aliniază prevederilor deja aplicabile pensionarilor, menținând un caracter proporțional și just al sarcinii fiscale. *Autor amendament* *Grup Parlamentar PSD*
9.			După art. 174^1 se introduce Art. 174^2 cu următorul cuprins: Art. 174^2. Stabilirea, declararea şi plata contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. j) și k) se realizează prin reținere la sursă de către entitățile care au în evidență aceste persoane sau plătitorul de venit potrivit legii”	Se impune ca pentru categoriile de venituri pentru care urmează sa se calculeze CASS – persoanele aflate in concediu de acomodare si cele aflate in crestere si ingrijire copil, precum și revolutionari, deportați, veterani etc., reținerea CASS sa se realizeze la sursă de către instituțiile plătitoare. *Autor amendament* *Grup Parlamentar PSD*
10.		Art. VII	Completare art. VII cu un nou alineat, alin. (3): (3) Prevederile articolului II pct. 12 – 13, 18, 21, 23, 26, referitoare la obligațiile fiscale privind contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii se aplică veniturilor aferente perioadei cuprinsă între 01 august 2025 și 31 decembrie 2026.	Se propune ca măsura referitoare la introducerea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depășește suma de 3.000 lei lunar să se aplice pentru o perioadă limitată în timp, respectiv asupra veniturilor aferente perioadei cuprinsă între 01 august 2025 și 31 decembrie 2026, având în vedere faptul că aceasta a fost instituită în contextul situației extraordinare generată de necesitatea corectării deficitului excesiv. *Autor amendament* *Grup Parlamentar PSD*
11.		Art. VIII – Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății republicată, cu modificările și completările ulterioare ………… 3. La articolul 224 alineatul (1), literele c), d), i), k), m) și p) se abrogă. 4. La articolul 224 alineatul (1), literele f) și n) se modifică și vor avea următorul cuprins: ”f) bolnavii cu afecţiuni oncologice beneficiari de programe naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, în condițiile Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare; ……………………………………… n) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii pentru care nu există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;” …………… 6. La articolul 224, după alineatul (1^1) se introduc două noi alineate, alin. (1^2) și (1^3), cu următorul cuprins: ”(1^2) Soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, beneficiază de asigurare în condițiile prevăzute la art. 182^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. (1^3) Bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, cu excepția celor prevăzuți la alin. (1) lit. f), care nu realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, beneficiază de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, după caz, acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum și de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecţiuni.”	3. La articolul 224 alineatul (1), literele c), d) și p) se abrogă. 4. La articolul 224 alineatul (1), literele f), i) și n) se modifică și vor avea următorul cuprins: i) persoanele fizice care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, în concediu pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile din pensii pentru care nu există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare; – La articolul 224, după alineatul (1^3) se introduc două noi alineate, alin, (1^4) și (1^5), cu următorul cuprins: ”(1^4) Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii, pe durata acesteia, prin reținere la sursă, în condiţiile Legii nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare: a) persoanele fizice aflate în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, în concediu pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru partea care depășește suma lunară de 3.000 lei lunar; b) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute în Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi. (1^5) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1^4) dobândesc calitatea de asigurat în condițiile Legii nr. 227/2015, cu modificările si completările ulterioare.”	Persoanele aflate în șomaj și persoanele cu venit minim de incluziune rămân asigurate fără plata CASS. Pentru corelare cu dispozitiile art. 155 Cod fiscal, potrivit cărora persoanele aflate în concediu de acomodare si crestere si ingrijire copil sunt obligate la plata CASS petru veniturile obtinute din indemnizațiile aferente care depășesc 3000 de lei. Astfel, se impune mentinerea calitatii de asigurat fara plata CASS pentru aceste persoane care au venituri până în 3000 de lei. Introducerea alineatului (1^4) permite reținerea contribuției la sănătate direct de la sursă, eliminând sarcina declarativă și de plată a persoanelor vulnerabile sau aflate în situații speciale (ex: veterani, persoane aflate în concediu de creștere copil, șomeri etc.). Se asigură astfel o procedură unitară și automatizată, ceea ce reduce riscul de neplată sau întârzieri. Persoanele prevăzute în acest alineat sunt, în marea lor majoritate, beneficiari ai unor drepturi sociale acordate în virtutea unor situații istorice, familiale sau economice speciale. Este echitabil și social just ca aceste categorii să fie asigurate automat, fără birocrație suplimentară, în contextul în care ele deja sunt identificate și înregistrate de autorități publice. Reglementarea propusă trebuie să asigure coerență între Legea sănătății și Codul fiscal, având ca scop stabilirea exactă a sursei contribuției și a entității responsabile de plată. Modalitatea de calcul și virare să revină plătitorului de venit, adică autorității care le gestionează cazul și care are deja informațiile necesare. Pentru a corela dispozițiile Legii nr. 95/2006 cu prevederile Legii nr. 227/2015, stabilind explicit că persoanele prevăzute la alin. (1^4) beneficiază de calitatea de asigurat în condițiile legii fiscale, în funcție de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). *Autor amendament* *Grup Parlamentar PSD*
12.		La articolul 267, alineatul (2^3) se modifică și va avea următorul cuprins: ”(2^3) Pentru persoanele prevăzute la art. 180 alin. (1) lit. c) și d), precum și la art. 182^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de asigurat încetează la expirarea a 12 luni de la data depunerii declaraţiei prevăzute la art. 180 alin. (3) sau, după caz, la art. 182^1 din aceeaşi lege, dacă nu depun o nouă declaraţie pentru perioada următoare prin care este stabilită contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit aceleiași legi.”	La articolul 267, după alineatul 2^4 se introduce un nou alineat 2^5 cu urmatorul cuprins: (2^5) Pentru categoriile de persoane prevăzute la art.224 alineatul (1^4) calitatea de asigurat încetează în termen de 1 lună de la data la care persoanele nu se mai încadrează în aceste categorii de asiguraţi.	Introducerea acestui alineat oferă claritate procedurală și previne situațiile în care o persoană poate fi considerată asigurată deși nu mai îndeplinește condițiile legale. Se asigură astfel o tranziție predictibilă și se evită abuzurile sau menținerea artificială a statutului de asigurat după pierderea calității legale. Prin introducerea alineatului (2^5) la articolul 267, se asigură o aplicare coerentă, echitabilă și eficientă a prevederilor legii privind dobândirea și pierderea calității de asigurat pentru persoanele încadrate la art. 224 alin. (1^4), în concordanță cu principiile fiscalității și protecției sociale. *Autor amendament* *Grup Parlamentar PSD*
13.		Art. XIV – (1) Începând cu luna august 2025, stimulentele reglementate la art. 11 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 – 2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranzitie justă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 5 din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 119/2024 privind instituirea de măsuri pentru elaborarea Planului național social pentru climă necesar României pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului social pentru climă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi cele stabilite prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 şi în Programul National Strategic 2023 – 2027 şi în Programul pentru Pescuit şi Acvacultură 2021-2027, se acordă in limita a 30% din salariul de bază, pe bază de criterii cuantificabile, aprobate prin hotărăre a Guvernului, initiată de ministerul de resort, care să permită evaluarea activităţii desfăşurate, prin raportare la criteriile specifice de performanţă. (2) Pentru anul 2025, la evaluarea activităţii se au în vedere performanţele aferente activității desfășurate în anul 2024.	Art. XV¹ Fac excepție de la prevederile articolelor XIV si XV salariile și stimulentele salariale care sunt suportate integral din fonduri europene, fără impact asupra bugetului de stat.	Motivare: La nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltarii Rurale se implementeaza politica agricolă comună prin Planul Strategic PS PAC 2023-2027. In contextul implementarii acestui program prin impunerea unor indicatori privind performata implementarii programului, pentru fiecare cerere de plată trimestrială transmisa Comisiei Europene, se acordă o sumă forfetara pentru finantarea Asistentei tehnice in procent de 3,67% din valoarea fiecarei cereri de plată. Incepand din luna ianuarie a anului 2024 si pana in prezent au fost incasate sume forfetare din declaratiile depuse (Q1, Q2, Q3, Q4 din 2024 si Q1 din 2025) in cuantum de 21.100.000 EURO din care a fost angajata si platita suma de 200.000 EURO. În conformitate cu prevederile capitolului 4.3 Asistenta Tehnica din PS 2023 -2027 aprobat din Decizia comisiei CE C(2022)8783 din 7 decembrie 2022 sunt eligibile cheltuielile ce ajută la întărirea capacității administrative a personalului organismelor implicate în implementarea PS PAC 2023 -2027 prin plata salariilor personalului DGDR AM PS și a stimulentelor salariale pentru beneficiarii de la 4.3.3 – DGDR AM PS , AFIR, APIA , DCAP și AC in limita sumelor încasate trimestrial ca sume forfetare de la Comisia Europeană. Astfel salariile și stimulentele salariale inclusiv contributiile pentru angajat si angajator aferente acestora, acordate beneficiarilor masurii sunt plătite integral din FEADR fiind finantate din sumele incasate ca sume forfetare in procent de 3,67% din fiecare declaratie de plata transmisa Comisei Europene. Pentru perioada 2023-2027 din toate sumele care vor fi incasate (in cuantum maxim de 184.000.000 EURO – sume forfetare reprezentand 3,67% din fiecare cerere de plată rambursata Romaniei de catre Comisia Europeana) pe langa salariile si stimulentele salariale platite angajatilor structurilor din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale mentionate mai sus, se platesc la bugetul de stat contributiile aferente acestor drepturi pentru angajat si angajator in procent de 45%, astfel impactul asupra bugetului de stat fiind 0. *Autor amendament* *Florin-Ionuț Barbu, deputat PSD*
14.		Art. XXXIV – În anul 2026, pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare care funcționează potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, la elaborarea şi aprobarea, potrivit legii, a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2026, stabilirea cheltuielilor de personal se va face cu încadrare în cheltuielile de personal realizate în anul precedent.”	Art. XXXIV se modifică și va avea următorul cuprins: ”Art. XXXIV În anul 2026, pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare care funcționează potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, la elaborarea şi aprobarea, potrivit legii, a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2026, stabilirea cheltuielilor de personal se va face cu încadrare în cheltuielile de personal realizate în anul precedent, la care se adaugă cheltuiala cu personalul angajat prin contractarea unor proiecte de cercetare începând cu anul 2024.”	În lipsa acestei reglementări institutele naționale de cercetare-dezvoltare nu vor mai putea atinge indicatorii de program asumați pentru proiectele de cercetare nou câștigate, de vreme ce nu vor putea angaja personal pentru realizarea activităților din respectivele proiecte. În lunile decembrie 2024 și ianuarie 2025 s-au încheiat contracte de finanțare a unor proiecte strategice pe POCIDIF în valoare de aproximativ 500 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile atrase de România. Imposibilitatea încadrării de personal va face imposibilă derularea acestor proiecte, cu riscul pierderii unor bani europeni. *Autor amendament* *Mihai Ghigiu, deputat PSD*
15.		Art. LIII – Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: ……	La art. LIII pct. 6, după alin. (13) al art. 108^1 se adaugă un nou alineat, alin (14), cu următorul cuprins: ”Alin. (14) Mamele minore reintegrate într-o unitate de învăţământ beneficiază de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei, pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, cu condiţia frecventării orelor de curs.”	Menținerea burselor pentru mamele minore este justificată din mai multe perspective sociale, economice și etice, având în vedere vulnerabilitatea acestei categorii și impactul asupra viitorului lor și al copiilor lor. Aceste burse au impact semnificativ pentru: Prevenirea abandonului școlar: Mamele minore se confruntă cu riscuri crescute de a renunța la educație din cauza responsabilităților parentale și a lipsei resurselor financiare. Bursele oferă sprijin material, permițându-le să continue studiile, ceea ce crește șansele lor de integrare socio-economică. Reducerea sărăciei: Educația mamelor minore are un impact direct asupra bunăstării copiilor lor. Prin susținerea financiară, bursele contribuie la formarea unui viitor mai stabil pentru ambele generații, reducând dependența de asistență socială. Impact social pozitiv: Sprijinirea mamelor minore pentru a deveni independente și educate contribuie la reducerea stigmatizării și la promovarea unei societăți incluzive, în care fiecare individ are șansa de a-și atinge potențialul. Eliminarea burselor ar agrava inegalitățile, ar crește riscul de excluziune socială și ar submina eforturile de construire a unei societăți echitabile. Menținerea lor este, astfel, o investiție strategică în viitorul individual și colectiv. *Autor amendament* *Mihai Ghigiu, deputat PSD*
16.		Art. LIX – Prin derogare de la prevederile art. 208 alin. (11) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar de stat, personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează: a) personalul didactic de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar și de educaţie extrașcolară, casele corpului didactic, centrele judeţene de resurse și asistenţă educaţională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistenţă Educaţională și centrele de excelenţă, cu până la 30% din norma didactică de predare-învăţare- evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei și Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.	Art. LIX – Prin derogare de la prevederile art. 208 alin. (11) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar de stat, personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează: a) personalul didactic de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar și de educaţie extrașcolară, casele corpului didactic, centrele judeţene de resurse și asistenţă educaţională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistenţă Educaţională și centrele de excelenţă, cu până la 50% din norma didactică de predare-învăţare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei și Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.	Referitor la lit. a), propunem creșterea degrevării până la 50%, cu păstrarea limitării activităților suplimentare. Degrevarea de până la 30% nu operațională: se propune o degrevare de „până la 30%” din norma didactică de 20 ore/săptămână, adică cel mult 6 ore. În școlile mai mici, proporțional, de regulă unități de învățământ preuniversitar cu școli-structură în mai multe localități, degrevarea ar ajunge frecvent la doar 2 ore, ceea ce înseamnă că un director va avea normă de predare de 18 ore pe săptămână. Argumentele principale sunt: 1) Proiectul de lege inițiază schimbări majore, pentru a le implementa este nevoie de o alocare suplimentară pentru rolul de director de unitate de învățământ preuniversitar, cel puțin pentru anul școlar 2025 -2026. 2) O degrevare de maximum 30% pune o presiune suplimentară pe restrângerile de catedră și, pe plecările din sistem. În plus, comasările de unități de învățământ pentru a îndeplini condiția de minimum 500 de elevi vor genera dispariția unor posturi de directori și directori adjuncți. Poate fi rațional ca printr-o degrevare mai mare să fie eliminată o parte din presiune. Actuala propunere, cea din proiectul de lege, trebuie coroborată cu faptul că și orele directorului au loc în timpul programului școlar, ceea ce înseamnă că directorul nu mai ajunge fizic, pentru coordonare și control, în școlile-structură, în timpul programului de lucru, la inspectorat sau în alte activități care presupun prezență fizică. Un ultim argument este cel al nevoii de capacitate a directorilor din sistem pentru situația comasărilor unităților de învățământ cu efective de sub 500 de elevi (estimăm că un număr de peste 2 000 de școli, la nivel național vor fi afectate). Această schimbare aduce o presiune administrativă considerabilă asupra directorilor școlilor care preiau aceste structuri și care vor gestiona mai multe sedii, cu orare diferite, vor coordona personal dispersat geografic, vor răspunde pentru mai multe platforme, clase, comisii și situații punctuale, vor asigura comunicarea cu părinți din comunități multiple și cu autorități locale distincte. *Autor amendament* *Mihai Ghigiu, deputat PSD*
17.		Art. LXIII	După articolul LXIII se introduce un nou articol, art. LXIV, cu următorul conținut: ”LXIV – În anul 2026, subvenţia alocată partidelor politice se diminuează cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024.”	*Autor amendament* *Grup Parlamentar PSD*
18.		Art. LXIV	Actualul articol LXIV se renumerotează și devine art. LXV	*Autor amendament* *Grup Parlamentar PSD*

Amendamente PSD masuri fiscal bugetare 2025 guvern bolojan by george bica

Tags: amandamete psd masuri fiscale guvern bolojan masuri fiscale 2025 psd taxa cifra de afaceri firme. amendamente masuri fiscale

Cele mai noi

Argentina revine după șapte ani pe piețele financiare internaționale, cu o emisiune de obligațiuni denominată în dolari

Preşedintele Javier Milei a anunţat vineri revenirea Argentinei pe pieţele financiare internaţionale, după o absenţă de peste şapte ani, odată cu lansarea unei emisiuni de obligaţiuni......