PAID estimează că va plăti despăgubiri de un milion de euro până la finalul anului 2014

PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale), societatea care emite poliţele de asigurare obligatorie a locuinţei - PAD, estimează că va plăti în 2014 despăgubiri totale de aproximativ un milion de euro celor care s-au confruntat cu daune parţiale sau totale ale locuinţelor, din cauza evenimentelor de tipul dezastrelor naturale, a declarat directorul general al PAID, Nicoleta Radu-Neacşu, într-un interviu acordat AGERPRES.
Economica.net - vin, 14 nov. 2014, 11:22
PAID estimează că va plăti despăgubiri de un milion de euro până la finalul anului 2014

Oficialul PAID s-a referit, de asemenea, la dinamica portofoliului de asigurări obligatorii pentru locuinţe, la reasigurarea acestui portofoliu la cele mai importante companii de profil, precum Munich Re şi Swiss Re, pentru o protecţie adecvată a asiguraţilor, precum şi la faptul că PAID îndeplineşte strict normele Autorităţii de Supraveghere Financiară /ASF/.

Numărul poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţelor este estimat să ajungă la 1,6 milioane la finalul acestui an, iar volumul primelor brute subscrise este prognozat la 128 milioane lei în 2014. Suma totală asigurată de PAID se situează în jurul a 29-30 miliarde euro, iar dauna maximă posibilă pentru PAID în cazul unui eveniment catastrofal se situează la aproximativ 450 de milioane de euro.

Cum a fost anul 2014, din perspectiva PAID, în ceea ce priveşte evenimentele de tipul dezastrelor naturale?

Nicoleta Radu-Neacşu: Categoric, în 2014 au fost evenimentele cele mai grave comparativ cu alţi ani, dar nu atât de grave ca în alte state din regiune. În vară am avut patru dosare de daune totale, din cele 400 şi ceva de dosare pe care le-am evaluat, şi mai avem încă trei în lucru. Sunt şapte dosare de daună totală în 2014, se întâmplă mai greu într-un singur an la noi. De-a lungul timpului am avut numai câteva daune totale.

Am plătit până acum 2,2 milioane lei, dar avem dosare în lucru, care provin de la inundaţiile din septembrie, şi estimăm că până la sfârşitul anului vom plăti în total 4,3 milioane lei, adică aproape un milion de euro. În acest an ne-am confruntat în trei rânduri cu inundaţii, în aprilie – mai, în iulie – august şi am avut şi în septembrie, dar de departe mult mai mici decât ceea ce s-a întâmplat în celelalte state.

Au fost evenimente grave, dar numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei a scăzut uşor în octombrie. Cum se explică această situaţie?

Nicoleta Radu-Neacşu: Portofoliul nu a scăzut foarte mult. Noi am estimat până la sfârşitul anului cam 110.000 de poliţe pe lună, ceea ce am şi obţinut, suntem în linie cu estimările pe care le-am făcut la începutul anului. Sunt luni în care vânzările sunt mai mari – iulie, august, septembrie, decembrie, în ianuarie cresc puţin, apoi scad în februarie, martie, aprilie. Creşte mult vânzarea de poliţe PAD când sunt evenimente, imediat oamenii încep să reacţioneze după un eveniment, dar nu atât de mult cât ne-am aştepta. Cei din zonele calamitate în general reacţionează. S-a întâmplat un eveniment, să spunem, în judeţul Vâlcea, ne trezim cu încă o sută de poliţe pe zi din judeţul Vâlcea, dar nu este mult.

 În România sunt înregistrate 8,5 milioane de locuinţe, câte poliţe active de asigurare obligatorie vor fi la finalul acestui an? Dar volumul primelor brute subscrise pe acest segment?

Nicoleta Radu-Neacşu: Acum sunt active 1,542 milioane poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei. Noi am estimat cam 1,6 milioane poliţe PAD la finalul anului 2014. Brokerii cu care lucrăm pentru cumpărarea programului de reasigurare ne laudă de fiecare dată că estimările pe care le-am făcut au fost urmate pas cu pas, în fiecare lună, cu foarte mici diferenţe. Este foarte important pentru calcularea expunerii şi cumpărarea reasigurării să ai o estimare foarte bună. Estimăm volumul primelor brute subscrise la 128 milioane lei.

Până pe 15 noiembrie urma să reînnoiţi programul de reasigurare, undeva la 500 milioane euro?

Nicoleta Radu-Neacşu: Urma să mai cumpărăm un layer (pachet suplimentar de protecţie/reasigurare – n.r.) de 50 de milioane de euro, pe care l-am amânat pentru decembrie, pentru că portofoliul a stagnat. Suntem acoperiţi fără doar şi poate. În fiecare lună monitorizăm în Consiliul de Administraţie expunerea PAID. Suntem permanent focusaţi pe monitorizarea expunerii. În momentul în care portofoliul ar creşte semnificativ, imediat am decide cumpărarea unui nou layer de reasigurare.

De-a lungul timpului au existat opinii în piaţa asigurărilor că PAID cumpără protecţie doar cât îi permite bugetul şi acest lucru nu ar fi tocmai în regulă ….

Nicoleta Radu-Neacşu: Există nişte norme ale ASF, tot necesarul de capital este calculat conform Solvency II – noul regim de solvabilitate.

Aceste norme ASF le îndepliniţi strict?

Nicoleta Radu-Neacşu: Le îndeplinim strict, dacă nu le-am îndeplini am intra imediat sub supravegherea ASF. Este absolut obligatoriu, ca orice altă societate de asigurare care se află în România, să îndeplinim şi noi toate cerinţele de conformitate cu ASF. Nu suntem, din acest punct de vedere, exoneraţi de nimic. Noi depunem lunar situaţiile la ASF, iar de acolo rezultă foarte clar că stăm foarte bine, iar dacă nu ar fi aşa imediat am fi introduşi sub supraveghere.

În condiţiile în care noi avem acum un portofoliu de aproximativ 1,542 milioane poliţe PAD, avem nevoie, conform Ordinului 12 al ASF, de o capacitate de reasigurare de 434 milioane euro. Noi avem 450 de milioane de euro. În momentul în care un milion de euro va fi necesar în plus, imediat ce vom considera că intrăm sub limita cerută de ASF, vom veni cu un alt layer de reasigurare.

AGERPRES: Cât de funcţional este acest sistem al asigurărilor obligatorii pentru locuinţe, dacă, în cazul unui cutremur catastrofal, pagubele în România ar fi de 10 miliarde euro, conform unor estimări neoficiale, iar dauna maximă posibilă în cazul PAID este de numai 450 milioane de euro?

Nicoleta Radu-Neacşu: Există o daună maximă posibilă a PAID pe sistemul de asigurări obligatorii, care este acum de circa 450 de milioane de euro, există o daună maximă posibilă în sistemul de asigurări facultative, despre care nu ştim cât este, pentru că nu au spus (societăţile de asigurări – n.r.) care este limita lor de responsabilitate, există o daună maximă posibilă a României pentru care ar trebui să ştim valoarea tuturor locuinţelor din România. Nu o are nimeni calculată, sunt 8,5 milioane locuinţe. Noi suntem răspunzători numai în limita portofoliului pe care îl gestionăm, nu putem fi răspunzători pe dauna României în general sau pe dauna pe care o calculează cei din sistemul facultativ.

Dauna maximă a PAID la un portofoliu de 1,542 milioane poliţe este de aproximativ 450 de milioane de euro. Dincolo de asta trebuie să se vină cu cifre, să se spună care este dauna maximă posibilă pe asigurări facultative, de care noi nu răspundem. La noi este simplu pentru că valoarea maximă asigurată este de maxim 20.000 de euro şi noi avem un agregat – suma totală asigurată – care este în jur de 29-30 miliarde de euro. Din acest total, statistic vorbind, dauna este un procent – între 1,5 şi 3%, după toate modelele cele mai sofisticate. Niciodată, în niciun caz, nu vor fi distruse mai mult de 3% din aceste locuinţe.

România este o ţară cu risc seismic ridicat faţă de alte state europene, iar în 2014 au avut loc inundaţii catastrofale în regiune. Este dificil să cumpăraţi reasigurare?

Nicoleta Radu-Neacşu: Este dificil în general, dar pentru noi nu este. PAID este privit ca un mare proiect de succes, ţinând cont că legea s-a modificat. Întotdeauna programul nostru în ultimul an a fost supraplasat. Am avut plasamente de 130%, aceasta înseamnă că a existat interes de 130% şi a trebuit să renunţăm la 30% din capacitatea de reasigurare, pentru că nu ne putem reasigura decât în proporţie de 100%. Avem reasigurători numai de rating A, cei mai mari din lume sunt în portofoliul nostru – Munich Re, Swiss Re, Hannover Re, SCOR, XL Group şi mulţi alţii. Interesul este maxim.

Am creat o imagine de firmă foarte serioasă, tot ce am spus am făcut, estimările noastre au fost corecte, tot ce am discutat cu reasigurătorii s-a întâmplat. Aici contează foarte mult încrederea. Există două paliere pe baza cărora se face preţul reasigurării. În primul rând condiţiile care există într-o ţară, să nu fie instabilitate, şi în al doilea rând încrederea pe care o capătă reasigurătorii în management.

Sunt anumite zone în care gradul de penetrare al asigurărilor obligatorii pentru locuinţe este foarte mic comparativ cu restul ţării?

Nicoleta Radu-Neacşu: Sunt. Sunt zone din Ardeal unde oamenii cred că nu au nevoie de asigurări. În general există un grad mare de penetrare în oraşele mari. Bucureştiul este cel mai asigurat, urmează Timişoara Constanţa, Ploieştiul. În Bucureşti avem un grad de asigurare de 28-30%.

Sunt totuşi judeţe în România care nu sunt expuse celor trei riscuri acoperite de PAD …

Nicoleta Radu-Neacşu: Scopul legii a fost unul social, nu putem face diferenţe între zonele care au risc seismic mare şi cele care nu au. De aceea şi prima este mică, de exemplu spre deosebire de Turcia, unde costul primelor de asigurare variază între 2 la mie şi 5 la mie. La noi costul este de 1 la mie. Este un cost foarte mic, el a ţinut la momentul discutării legii de acest principiu social. Sunt câteva judeţe care nu sunt expuse anumitor tipuri de evenimente, dar după se spune în cazul evenimentelor naturale – niciodată să nu spui niciodată. A fost cutremur în Timişoara, nimeni nu se aştepta ca în acea zonă să fie cutremur.

Există potenţial seismic în toată zona României, numai că în sud-est există un potenţial mai mare. În Bucureşti, există o zonă care are potenţial seismic mai mare, există o mediană în sudul Bucureştiului, care străbate sectoarele 3 şi 4. Este zona cea mai expusă din Bucureşti, dar asta nu înseamnă că nordul Bucureştiului nu o să fie afectat în niciun fel în cazul unui cutremur catastrofal.

Ar fi necesară creşterea primei de asigurare PAD sau introducerea unei franşize?

Nicoleta Radu-Neacşu: Suntem în conformitate cu toate normele ASF şi, în consecinţă, şi cu reasigurarea suntem în regulă. Fiecare societate de asigurare este cu atât mai puternică cu cât îşi permite să îşi reasigure mai mult obligaţiile pe care le are faţă de asiguraţi, e mai sigură că poate să îşi achite obligaţiile şi să îşi despăgubească clienţii în orice situaţie. În dezastre naturale este greu să ne imaginăm care vor fi pagubele exacte, noi le estimăm, le calculăm statistic. Avem o limită inferioară a reasigurării, dar o limită superioară a reasigurării nimeni nu are. Cu cât eşti mai solid financiar, cu atât există riscuri mai mici să nu îţi despăgubeşti asiguraţii.

Fiecare societate de asigurare din lume este preocupată să îşi cumpere un nivel de reasigurare mai mare sau să se capitalizeze mai mult. În cazul nostru, şi noi am vrea să ne reasigurăm mai mult. Cu cât am avea 100 sau 200, 300 de milioane de euro în plus, am sta mai liniştiţi că putem despăgubi şi dacă ar veni un cutremur de peste 8 grade. Noi avem o primă fixă. Pentru a modifica prima sau orice alt detaliu tehnic, noi nu putem să decidem singuri precum celelalte societăţi de asigurare, noi avem nevoie de o aprobare a ASF. De aceea avem un dialog permanent cu ASF pentru a monitoriza şi evalua această situaţie.

Care este situaţia la PAID cu reclamaţiile? Pe segmentul altor asigurări obligatorii, al celor auto, au existat probleme şi scandaluri.

Nicoleta Radu-Neacşu: În general nu mă refer la lucrurile de care nu mă ocup eu. Ştiu şi eu din presă că sunt multe scandaluri (la RCA – n.r.). În ceea ce priveşte asigurările obligatorii pentru locuinţe vă pot garanta că nu avem multe reclamaţii, că suntem foarte prompţi în plată. Avem însă o problemă cu instrumentarea dosarelor de daună, care se face de către unele societăţi de asigurare. Perioada în care se face instrumentarea depăşeşte uneori 90 de zile sau mai mult, din cauza dezinteresului pe care unii asigurători îl manifestă faţă de PAD. Ei îşi rezolvă întâi problemele lor, după aceea rezolvă PAD. Nu avem nicio putere să le impunem un alt comportament, ei sunt cu gestionarea şi noi cu riscul reputaţional, pentru că este vorba de PAD şi de PAID şi la final noi plătim. Este un lucru nereglementat corespunzător şi pe care o să încerc cu toată puterea să îl schimb.

În ceea ce ne priveşte pe noi, din momentul în care avem toate actele la dosar, conform legii, avem cinci zile la dispoziţie să efectuăm plata şi nu am depăşit niciodată acest termen.

Au existat tentative de fraudă la PAD?

Nicoleta Radu-Neacşu: Foarte puţine. O singură dată am găsit o poliţă falsă în Bucureşti, emisă de un asigurător.

Câte reclamaţii aveţi?

Nicoleta Radu-Neacşu: Reclamaţii sunt 2-3 pe lună, multe nefondate. Nu avem o problemă cu asta. Avem şi dosare pe care le respingem, întotdeauna motivele sunt întemeiate. În toată activitatea am avut numai şapte dosare pe rol, numai şapte persoane care ne-au dat în judecată.

Te-ar mai putea interesa și
Mai mulți europarlamentari au cerut o anchetă cu privire la implicarea Gazprom în scumpirea gazelor naturale
Mai mulți europarlamentari au cerut o anchetă cu privire la implicarea Gazprom în scumpirea gazelor naturale
Un grup de parlamentari europeni a cerut Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa, apreciind că suspectează compania rusă de......
Comitetul de Miniştri al CoE solicită României să plătească reclamanților sumele decise de justiție în șase dosare
Comitetul de Miniştri al CoE solicită României să plătească reclamanților sumele decise de justiție în șase dosare
Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CoE) a adoptat vineri o rezoluţie interimară care îndeamnă autorităţile ...
Update: Guvenul impune folosirea certificatului verde pentru localitățile unde rata de incidență COVID-19 trece de 3 la mie
Update: Guvenul impune folosirea certificatului verde pentru localitățile unde rata de incidență COVID-19 trece de 3 ...
Update: Premierul Florin Cîţu a declarat vineri că prin introducerea obligativităţii certificatului verde COVID în ...
Anunțul anului pentru milioane de șoferi. City Insurance și-a pierdut autorizația și merge spre faliment. Ce se  întâmplă cu cei 3 milioane de clienți și sutele de mii de păgubiți?
Anunțul anului pentru milioane de șoferi. City Insurance și-a pierdut autorizația și merge spre faliment. Ce se întâmplă ...
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis să ridice autorizația de funcționarea a City Insurance, cea mai ...