Pământul e prea mic pentru chinezi. Încep lupta cu marile puteri pentru resursele din zona arctică

Premierul chinez s-a deplasat în Suedia, pentru a semna proiecte de energie, în cadrul unui turneu European, scrie Russia Today.

„Sperăm să lucrăm împreună cu ţări importante, printre care Islanda şi Suedia, pentru a contribui la pace, stabilitate şi dezvoltare durabilă în regiunea arctică,” a declarat ministrul adjunct de externe Song Tao.

Deşi Wen Jiabao promovează cooperarea ştiinţifică şi industrială, mulţi cred că accesul la resursele energetice ale regiunii se află pe locul întâi între priorităţile premierului chinez. Cel mai mare consumator mondial de energie, China, caută mereu noi resurse iar Wen Jiabao a luat deja o bucată din „plăcinta de energie”, după ce a semnat nişte acorduri în Islanda.

Experţii spun că sarcina este o provocare, „Întrebarea-cheie este dacă ţările nordice şi în special statele arctice vor oferi Chinei o oarecare susţinere în lupta pentru resursele din Oceanul Arctic. Nu cred că va fi uşor pentru China, pentru că puterile din regiunea arctică, precum Rusia, Canada, SUA, Norvegia, Danemarca, nu-şi doresc astfel de vizitatori, mai ales dacă este vorba despre China”, a declarat Francis Lun, director general al fondului chinez de investiţii Lyncean Holdings.

Zona arctică ar putea deţine 20% din zăcamintele de petrol şi rezervele de gaze din lume, dar exploatarea este extrem de dificilă. Este de notorietate faptul că este extrem de greu de ajuns la aceste rezerve şi cu provocări uriaşe în privinţa protecţiei mediului.

În timpul vizitei sale în Islanda, Jiabao a semnat proiecte în domeniul ştiinţelor marine, geotermale şi  polare, precum şi un proiect de energie solară. Compania islandeză Orka Energy a semnat un acord cu China Petrochemical Corporation, parte a grupului Sinopec Group, privind utilizarea energiei geotermale în China. Alte oferte comerciale sunt semnate cu Suedia, cu producătorul de echipamente de telecomunicații Ericsson, cu producătorul auto Volvo şi producătorul de rulmenți SKF, potrivit cotidianului Dagens Industri (DI).

Contractul dintre Volvo şi Banca de Dezvoltare a Chinei va oferi brandului suedez un program de investiţii de 75 miliarde de coroane (11 miliarde de dolari) până în 2015. Nu doar resursele atrag China către zona arctică. Ţara este, de asemenea, interesată de un traseu mai scurt de transport de bunuri din China către Europa şi America, prin Oceanul Arctic. „China are interesul de a susține internaţionalizarea Oceanului Arctic şi are dreptul să tranziteze zona cu navele sale”, a spus Lun. „China nu vrea să plătească SUA sau Canada, pentru dreptul de acces. Dar problema se află în mâna unor puteri care-și protejează propriile interese”.

Într-adevăr, deschiderea Chinei către ţările scandinave nu a fost întotdeauna o misiune uşoară. Anul trecut, Guvernul Islandei a respins planul unui dezvoltator multi-milionar chinez, Huang Nubo, de a construi o staţiune turistică, în nord-estul insulei. În prezent, Huang poartă negocieri privind un nou plan cu autorităţile islandeze, cu intenția de a-și închiria proprietatea. Potrivit unor surse, de data aceasta va primi undă verde. Investiţiile chineze devin din ce în ce mai profitabile pentru Islanda, care se confruntă cu probleme financiare de mai mulţi ani.

„China va depăși Europa din punct de vedere economic, mai devreme sau mai târziu, poate mai devreme. Deci, ar fi mai bine pentru comunitatea internaţională să accepte China ca superputere economică şi să accepte lumea cu China, decât să se opună”, a concluzionat Lun.