Parisul dă de înțeles că e posibil ca proiectul european de construire de avione de vânătoare SCAF să eșueze și că va dezvolta singur un astfel de aparat

„Dacă chiar nu putem ajunge la un acord privind o reorganizare a programului, Franţa va putea construi singură un avion de vânătoare, ceea ce nu înseamnă (că va fi) exclusiv francez”, a declarat un oficial francez sub protecţia anonimatului, într-un moment în care Franţa aşteaptă numirea unui nou ministru al apărării.

„Franţa dispune efectiv, în mod suveran, de toată expertiza, competenţele, structura industrială şi reţeaua europeană pentru a putea dezvolta, produce şi apoi întreţine această aeronavă”, a adăugat el.

Aceste consideraţii răspund, potrivit acestei surse, „nevoii urgente” de a respecta calendarul planificat şi de a asigura misiunea de descurajare nucleară a Franţei, desfăşurată în prezent cu aeronave Rafale.

Această poziţie o reflectă pe cea exprimată marţi de producătorul avionului, Dassault Aviation, liderul industrial al proiectului din partea Franţei.

„Ştim cum să îl facem de la A la Z”, a asigurat preşedintele şi CEO-ul Dassault Aviation, Eric Trappier, care a spus că, până acest moment, nu a găsit încă „o soluţie” cu Airbus, compania care reprezintă interesele Berlinului şi pe cele ale Madridului.

Germania şi Spania sunt în mod special exasperate de poziţia Dassault, care cere o mai mare autonomie în rolul său de manager de proiect industrial pentru care a fost desemnat de către cele trei stat state.

Producătorul francez cere în special dreptul de a-şi alege subcontractanţii, chiar dacă aceasta înseamnă modificarea volumului de muncă de o treime prevăzut pentru producătorii fiecărei ţări.

Lansat în 2017 de Angela Merkel şi Emmanuel Macron ca un exemplu de cooperare în domeniul apărării între Germania şi Franţa, ţări cărora li s-a alăturat Spania, proiectul SCAF îşi propune să înlocuiască avioanele franceze Rafale şi avioanele Eurofighter Typhoon germane şi spaniole până în 2040.

Însă acest program industrial, estimat de experţi la aproape 100 de miliarde de euro, este marcat de tensiuni între producătorii industriali din cele trei ţări. Tensiuni exacerbate în contextul în care proiectul urmează să intre într-o nouă fază în 2026, odată cu construirea unui pre-prototip menit să evalueze tehnologiile selectate şi care este programat să zboare până în 2029. Acesta necesită o investiţie de aproape cinci miliarde de euro.

În timpul unei vizite la Madrid săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Germania şi Spania doresc să „încerce să ajungă la o soluţie până la sfârşitul anului 2025”.

O întâlnire între miniştrii apărării din cele trei ţări este programată să aibă loc în luna octombrie pentru a face să avanseze lucrurile.

„Împărtăşim aceeaşi opinie: situaţia actuală este nesatisfăcătoare. Nu avansăm cu acest proiect”, a declarat cancelarul german alături de premierul spaniol, Pedro Sanchez.

În opinia oficialului francez citat de AFP, „astăzi nimeni nu a reuşit să demonstreze că organizarea actuală a SCAF permite dezvoltarea aeronavei care să răspundă nevoilor presante ale Franţei în timp util”.

La fel ca Dassault, acest oficial ia în considerare, de asemenea, o cotă mai mare de muncă pentru Franţa pe pilonul avioanelor de luptă, chiar dacă aceasta înseamnă să cedeze alte părţi ale programului Germaniei şi Spaniei, cum ar fi dronele sau „cloud-ul de luptă”, sistemul informatic care va conecta toate elementele.

„În programul SCAF nu există doar avionul. Există o cantitate imensă de muncă, muncă pentru toată lumea”, a argumentat oficialul francez, care a susţinut că „trebuie găsite modalităţi care să permită acestui program să respecte calendarul aşa cum a fost el planificat iniţial”.

Dacă programul SCAF eşuează, Franţa va trebui să finanţeze singură dezvoltarea aşa-numitei aeronave de generaţia a şasea. Mulţi observatori se îndoiesc că Franţa are mijloacele necesare pentru a face acest lucru, având în vedere starea precară a finanţelor sale publice şi faptul că trebuie, în plus, să îşi finanţeze dezvoltarea militară în faţa ameninţării reprezentate de Rusia.

CEO-ul Dassault Aviation, Eric Trappier, consideră însă că „producerea unui avion de luptă şi producerea unei arme ţin de voinţa politică”.