Pariuri CDS de 3 miliarde de dolari pe falimentul Greciei vor fi executate pe 19 martie

11 03. 2012
criza_sageata_jos_scadere_84547900

Licitaţia din 19 martie va determina cât de multe obligaţiuni ale Greciei pot fi folosite pentru a stabili plata contractelor de asigurare împotriva incapacităţii de plată (credit default swaps, CDS) a guvernului Greciei.

Viabilitatea contractelor pe datoria Greciei, de peste 250 de miliarde de dolari, fusese deja pusă la îndoială după ce Asociaţia Internaţională a Produselor Derivate Swap (International Swaps and Derivatives Association, ISDA) a respins, pe 1 martie, o cerere de a accepta că acest tip de contracte pot fi executate, potrivit Bloomberg.

Credit Default Swap (CDS) este un instrument financiar derivat, emis pe baza unei datorii, în care cumpărătorul CDS face plăţi periodice către vânzător şi, în schimb, încasează o anumită sumă, dacă împrumutul (sau o altă datorie) nu se rambursează.

Contractele CDS sunt asemănate cu o asigurare, căci cumpărătorul plăteşte o primă de risc şi primeşte o sumă de bani, dacă se produce un anumit eveniment.

Rezumând problema, complexitatea cazului Greciei constă în faptul că nu a fost declarată incapacitatea de plată, iar „evenimentul de neplată“ practic nu s-a produs, ci doar obligaţiunile scadente pe 20 martie au fost convertite în altele, la scadenţe mai îndepărtate şi la dobnânzi mai mici.

Şi, o complicaţie în plus, Grecia s-a folosit de o prevedere introdusă de Pralamentul său, în ultimul moment, care spune că toţi creditorii trebuie să se supună majorităţii care decide convertirea.

ISDA a lucrat la o listă „preliminară“ de obligaţiuni greceşti care pot intra în licitaţia în cauză, potrivit declaraţiei secretarului general al asociaţiei, citat de Bloomberg.

„Este important să se păstreze încrederea investitorilor în acest instrument, deoarece altfel, va fi va afectată capacitatea a emitenţilor suverani de a pune pe piaţă obligaţiuni”, crede Alessandro Giansanti, un strateg al ING Groep NV din Amsterdam, citat de Bloomberg. El a mai spus că decizia va „restabili încrederea” în piaţă.

„Dacă doriţi să atrageţi cererea investitorilor, va trebui să le oferiţi un instrument care să le permită să-şi acopere expunerea contra riscului, şi CDS-urile sunt cele mai bune instrumente pentru asta”, a mai adăugat strategul de la ING.

„Cu alte cuvinte, da, piaţa CDS pare puţin avariată, dar o scoatem noi la capăt cumva, şi hei!, parcă poţi să ştii…, poate că noile obligaţiuni vor fi soluţia“, comentează analistul Felix Salmon pentru portalul de consultanţă Seeking Alpha.

Grecia ar fi al doilea mare caz de defecţiune a pieţei CDS, după cel al AIG, adică un caz în care piaţa funcţionează „oribil de greşit pentru investitori“, potrivit lui Felix Salmon.

Investitorii care au crezut că au cumparat de protecţie. Cazul AIG (AIG) s-a încheiat până la urmă cu plata obligaţiilor CDS la rata de 100 de cenţi pe dolar, dar a fost extrem de controversat.

„Joe Cassano de la AIG crede că firma nu ar fi trebuit să plătească nimic, deoarece nu s-a declarat falimentul. Acum vine Grecia…“, spune analistul citat.