Ucraina are 500.000 de soldaţi activi, dublu faţă de numărul de la începutul războiului. Toţi civilii din Mariupol trebuie evacuaţi pentru a evita o catastrofă umanitară, avertizează primarul oraşului – Război Ucraina, ziua 33 LIVE TEXT

Rusia avertizează Europa că nu-i va furniza gaze dacă nu plăteşte în ruble. Ucraina are 500.000 de soldaţi activi, dublu faţă de numărul de la începutul războiului. Forţele armate ucrainene nu au suficiente resurse pentru a forma şi înarma mii de oameni care vor să se înroleze (presă). Lavrov: O întâlnire Putin-Zelenski acum ar fi contraproductivă. Toţi civilii din Mariupol trebuie evacuaţi pentru a evita o catastrofă umanitară, avertizează primarul oraşului. Războiul din Ucraina a cauzat pagube de 63 de miliarde de dolari la infrastructura ţării. Elevii din Kiev pot participa din nou la cursuri online. Biden spune că nu vrea o schimbare de regim în Rusia. Numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în România în ultimele 24 de ore, în scădere. Trupele ucrainene au lansat cu succes contraatacuri în jurul oraşului Harkov din estul ţării, potrivit şefului militar regional, transmitere luni dpa. Noi incendii au izbucnit în zona centralei nucleare de la Cernobîl, potrivit AFP.
AGERPRES - lun, 28 mart. 2022, 08:29
Ucraina are 500.000 de soldaţi activi, dublu faţă de numărul de la începutul războiului. Toţi civilii din Mariupol trebuie evacuaţi pentru a evita o catastrofă umanitară, avertizează primarul oraşului - Război Ucraina, ziua 33 LIVE TEXT

Rusia avertizează Europa că nu-i va furniza gaze dacă nu plăteşte în ruble

Rusia a avertizat că nu va furniza gaze ţărilor europene dacă acestea refuză să achite în ruble livrările de gaze, aşa cum a cerut Moscova, relatează EFE şi TASS.

‘Este evident că nu vom furniza gaze în mod gratuit. Asta se poate spune cu siguranţă’, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică, scrie Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările ‘neprietenoase’, între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie.

Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti.

Kremlinul a anunţat luni că în situaţia actuală nu se poate dedica „actelor de caritate’.

Un astfel de comportament, potrivit lui Peskov, ‘nu este nici posibil, nici convenabil’, pentru că Moscova se confruntă cu numeroase sancţiuni impuse de Occident.

La 31 martie, gigantul rus de gaze Gazprom, care a menţinut deocamdată neschimbate livrările de gaze către Europa, Banca Centrală şi guvernul Rusiei urmează să-i raporteze preşedintelui Vladimir Putin despre măsurile care trebuie luate pentru a trece la plata în ruble pentru hidrocarburile livrate

 

Ucraina are 500.000 de soldaţi activi, dublu faţă de numărul de la începutul războiului. Forţele armate ucrainene nu au suficiente resurse pentru a forma şi înarma mii de oameni care vor să se înroleze (presă)

Forţele armate ale Ucrainei nu dispun de suficiente resurse pentru a forma şi înarma sute de mii de oameni care intenţionează să se înroleze pentru a lupta împotriva invadatorului rus, scrie luni cotidianul spaniol El Pais.

Potrivit sursei citate, armata ucraineană evită să dea cifre concrete cu privire la numărul total al militarilor activi, dar estimări ale experţilor consultaţi de ziarul spaniol arată că ar fi vorba de circa 500.000 de militari, dublu faţă de numărul militarilor activi înainte de începerea conflictului. Autorităţile ucrainene optează în prezent pentru distribuirea voluntarilor în alte zone care nu sunt exclusiv militare, scrie Agerpres.

La începutul conflictului, forţele armate ale Ucrainei contau oficial pe 250.000 de profesionişti activi, din care 190.000 erau militari. Pe hârtie, Ucraina mai dispunea de circa 200.000 de rezervişti şi voluntari ai Forţelor de Apărare Teritoriale, o diviziune militarizată care se ocupă de protecţia şi controlul local. Acestora li se adăugau cei 130.000 de agenţi de poliţie şi batalioane de origine paramilitară aflate sub conducerea Gărzii Naţionale – echivalentul jandarmeriei – şi care acum, după impunerea legii marţiale, se află la ordinele Ministerului Apărării de la Kiev.

Rusia are 900.000 de militari activi, jumătate de milion de unităţi poliţieneşti sau paramilitare şi două milioane de rezervişti, potrivit datelor Institutului Internaţional de Studii Strategice (IISS).

Mihailo Samus, director al centrului ucrainean de studii pentru apărare New Geopolitics, notează că contingentul mobilizat de Ucraina este în prezent mult mai mare decât în urmă cu o lună: sunt 300.000 de veterani ai conflictului cu Rusia, din 2014, în regiunea Donbas (estul Ucrainei) incorporaţi în unităţile de pe front. Lor li se adaugă 100.000 de voluntari, potrivit presei ucrainene, care au fost acceptaţi în cadrul Forţelor de Apărare Teritorială în primele două săptămâni ale invaziei ruse.

Aceste unităţi joacă un fundamental în punctele de control rutiere şi de acces în localităţi, în căutarea sabotorilor ruşi, dar şi în confruntarea armată, după cum explică Samus: „Forţele de Apărare Teritorială au jucat un rol cheie în primul atac împotriva Kievului, când forţe operative speciale ruse au încercat să se infiltreze în capitală şi să preia controlul asupra unor posturi strategice, pentru că (forţele teritoriale) pot fi uşor mobilizate şi cunosc cel mai bine oraşul”.

Războiul face deja ravagii de o lună în Ucraina şi una dintre consecinţele imediate este lipsa de muniţie şi de armament. „Militari avem, dar avem nevoie de material de protecţie şi de arme”, spune un membru al Forţelor de Apărare Teritorială, Vlad Hrişenko, aflat în prima linie a focului la Harkov, într-un interviu telefonic. Hrişenko are 35 de ani şi este unul dintre cei 400.000 de ucraineni care lucrau în străinătate şi care s-au întors în ţară după izbucnirea războiului, potrivit datelor furnizate de Garda Naţională de Frontieră.

Surse apropiate Ministerului Apărării de la Kiev spun că nu toţi cei care s-au întors în Ucraina au venit pentru a lupta, mulţi revenind în ţară mai ales pentru a fi alături de familii. Chiar şi aşa, Samus este convins că majoritatea bărbaţilor care au revenit în ţară sunt dispuşi să lupte. El îşi bazează declaraţiile pe sondaje făcute înainte de începerea invaziei ruse, la 24 februarie, în care 65% dintre adulţi declarau că ar pune mâna pe arme în cazul unui atac rus. „Acum cu siguranţă sunt şi mai mulţi”, afirmă el.

Lavrov: O întâlnire Putin-Zelenski acum ar fi contraproductivă

O întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să aibă loc de îndată ce poziţiile celor două părţi asupra unor chestiuni esenţiale se apropie, a susţinut luni şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, citat de Reuters.

Vorbind pentru media sârbe, Lavrov a afirmat că orice întâlnire între liderii rus şi ucrainean cu privire la conflict ar fi acum contraproductivă, scrie Agerpres.

Pe de altă parte, înaltul demnitar rus a spus că relaţiile ţării sale cu China sunt la cel mai solid nivel înregistrat până acum, într-o perioadă când ţările occidentale caută să izoleze Moscova prin sancţiuni fără precedent legate de invadarea Ucrainei.

Beijingul şi-a exprimat de mai multe ori opoziţia faţă de sancţiunile internaţionale impuse Rusiei, insistând pe menţinerea unor relaţii economice şi schimburi comerciale normale cu Moscova. De asemenea, guvernul chinez a refuzat să condamne acţiunile militare ale Moscovei în Ucraina.

Liderul de la Kremlin numeşte invazia rusă în Ucraina, lansată în 24 februarie, drept ”operaţiune militară specială” pentru ”denazificarea” ţării vecine.

Occidentul consideră că acesta este un fals pretext pentru un război de agresiune neprovocat.

 

Toţi civilii din Mariupol trebuie evacuaţi pentru a evita o catastrofă umanitară, avertizează primarul oraşului

Primarul din Mariupol, port ucrainean la Marea Azov, a afirmat luni că toţi civilii trebuie să fie evacuaţi din oraşul încercuit de forţele ruse, pentru a le permite să evite o catastrofă umanitară, relatează Reuters.

Vadim Boicenko a declarat că 160.000 de civili încă se află blocaţi în Mariupol, lipsit în prezent de încălzire şi curent electric după mai multe săptămâni de bombardament din partea forţelor ruse, scrie Agerpres.

El a precizat că 26 de autobuze aşteaptă să evacueze civilii din Mariupol, oraş care în mod obişnuit are o populaţie de 400.000 de persone, dar că forţele ruse nu au fost de acord să le garanteze trecerea în siguranţă.

”Situaţia în oraş rămâne dificilă. Oamenii sunt dincolo de linia catastrofei umanitare. trebuie să evacuăm complet Mariupolul”, a spus Boicenko la postul naţional de televiziune. Edilul a adăugat: ”Federaţia Rusă se joacă cu noi. Suntem în mâinile invadatorilor”.

Rusia, care a invadat Ucraina pe 24 februarie, neagă că ia civilii drept ţintă şi dă vina pe Ucraina pentru repetatele eşecuri în a crea coridoare sigure pentru civilii blocaţi în Mariupol.

Oraşul este considerat un punct strategic esenţial pentru armata rusă, pentru a crea o punte între Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei.

Ucraina nu a anunţat niciun plan de a crea coridoare sigure în ţară luni, subliniind că se teme de atacuri ale forţelor ruse.

”Serviciile noastre de informaţii au raportat posibile ‘provocări’ din partea ocupanţilor asupra rutelor coridoarelor umanitare. Aşadar, din motive de siguranţă publică, nu deschidem vreun coridor umanitar astăzi”, a explicat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.

 

Războiul din Ucraina a cauzat pagube de 63 de miliarde de dolari la infrastructura ţării

Războiul din Ucraina a cauzat pagube în valoare de 63 de miliarde de dolari la infrastructura ţării, indică o estimare realizată de Kyiv School of Economics, transmite luni BBC.

Potrivit estimării, care a calculat impactul economic al invaziei ruse în Ucraina până la 24 martie, cel puţin 4.431 de clădiri rezidenţiale au fost avariate, distruse sau capturate, plus 92 de fabrici şi depozite şi 378 de şcoli, scrie Agerpres.

În plus, 12 aeroporturi au fost distruse, avariate sau capturate, precum şi şapte hidrocentrale sau termocentrale.

De la precedenta estimare, publicată la 17 martie de Kyiv School of Economics, s-au înregistrat pagube de 3,5 miliarde dolari.

La 11 martie, viceministrul economiei ucrainean Denis Kudin declara că războiul a cauzat deja pagube în valoare totală de 119 miliarde de dolari. În această estimare erau incluse atât pagubele directe, cât şi cele indirecte, precum pierderea unor afaceri.

 

Ucraina: Elevii din Kiev pot participa din nou la cursuri online

Elevii din Kiev au posibilitatea de a relua, de luni, cursurile, în regim online, a anunţat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, informează BBC şi EFE.

Kliciko a anunţat duminică această redeschidere, precizând că „procesul educaţional va fi mai adaptat actualelor condiţii (…), folosind diferite platforme de învăţământ online”, scrie Agerpres.

„O misiune importantă astăzi este ca oraşul să trăiască şi să funcţioneze chiar şi în aceste condiţii de lege marţială”, a scris primarul într-o postare pe Telegram.

„Încearcă să ne intimideze. Nu o să meargă!”, a adăugat el, referindu-se la invazia rusă.

ONU estimează că peste jumătate dintre copiii ucraineni au devenit refugiaţi de la începerea războiului. Dintr-o populaţie estimată de circa 7,5 milioane de minori, 4,3 milioane au fost nevoiţi să-şi abandoneze casele, iar dintre aceştia din urmă 1,8 milioane au fugit din Ucraina în ţări învecinate ca Polonia, România, Moldova, Ungaria şi Slovacia. Alţi 2,5 milioane de copii au plecat din oraşe în localităţi mai puţin afectate de invazie.

Numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în România în ultimele 24 de ore, în scădere

Numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în ţară în ultimele 24 de ore este cu 13% mai mic decât în ziua precedentă, potrivit datelor Poliţiei de Frontieră, scrie Agerpres.

„În data de 27 martie, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 69.759 de persoane, dintre care 7.776 cetăţeni ucraineni, în scădere cu 13% faţă de ziua precedentă. Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.022 cetăţeni ucraineni (în scadere cu 16%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 2.292 cetăţeni ucraineni (scădere cu 2,9%)”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) transmis, luni, AGERPRES.

De la declanşarea acestei crize până la data de 27 martie, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 562.942 cetăţeni ucraineni.

„În prezent, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, arterele de control fiind acoperite cu poliţişti de frontieră români până la capacitate maximă”, arată sursa citată.

Măsuri similare de întărirea controlului şi supraveghere sporită au fost dispuse şi la frontiera terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate.

Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.

Biden spune că nu vrea o schimbare de regim în Rusia

La o zi după ce afirmase că Vladimir Putin „nu poate rămâne la putere”, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat duminică presei că nu doreşte o schimbare de regim în Rusia, transmite dpa.

La ieşirea de la slujba de la biserica din Washington unde mersese, înainte de a urca în maşină, Biden a fost întrebat de un reporter din grupul care îl urmărea dacă vrea ca „Putin să fie răsturnat”. Răspunsul a fost „nu”.

Sâmbătă, Biden susţinuse că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, „nu poate rămâne la putere” – o declaraţie care a fost interpretată ca o schimbare de direcţie a politicii externe americane, scrie Agerpres.

Casa Albă a încercat ulterior să explice că nu a fost vorba de un apel direct la răsturnarea de la putere a lui Putin şi că Biden a vrut de fapt să spună că liderul de la Kremlin „nu poate fi lăsat să îşi exercite puterea asupra ţărilor vecine sau a regiunii”.

 

Oleg Sinegubov a informat pe Telegram că trupele ruse au fost respinse duminică din mai multe localităţi.

„Îi conducem pe ocupanţi înapoi în direcţia graniţei (ruse)”, a spus el.

El a spus că o clădire rezidenţială a fost lovită în timpul atacurilor aeriene ruse asupra satului Oskil din regiunea Izium şi patru membri ai unei familii au fost ucişi. Informaţia nu a putut fi verificat independent.

Atacuri aeriene ruseşti au vizat mai multe oraşe ucrainene duminică seara, potrivit informaţiilor apărute în presa ucraineană.

Capitala Kiev şi oraşele Luzk, Rivne şi Harkov s-au numărat printre cele despre care se afirmă că au fost zguduite de mai multe explozii puternice.

Un depozit de combustibil din Luzk, în nord-vestul Ucrainei, a fost lovit duminică seara.

Alarmele de raid aerian au sunat mai devreme în cursul zilei de duminică în toate regiunile.

Conducerea ucraineană a acuzat armata rusă de „tactici inumane”, precum „blocarea parţială sau totală a coridoarelor umanitare, blocarea oraşelor asediate”, a scris duminică seară pe Twitter consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak.

Rusia continuă, de asemenea,”atacuri totale cu rachete” împotriva oraşelor ucrainene, iar oraşul-port Mariupol este lovit de bombardamente de saturaţie, a spus el.

„(Rusia) nu mai are limbă, umanism, civilizaţie”, a scris Podoliak.”Doar rachete, bombe şi încercări de a şterge (Ucraina) de pe faţa pământului”.

 Noi incendii de pădure în zona centralei de la Cernobîl

Noi incendii au izbucnit în zona centralei nucleare de la Cernobîl, ocupată de forţele ruse, potrivit autorităţilor ucrainene, informează luni AFP.

„În zona de excludere au început incendii masive, care pot avea consecinţe foarte grave”, a scris duminică seara vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk pe contul său Telegram.

„Cu toate acestea, acum este imposibil să controlăm şi să stingem incendiile în totalitate din cauza capturării zonei de excludere de către forţele ruse de ocupaţie”, a adăugat ea.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat duminică că situaţia securităţii la centralele nucleare din Ucraina a rămas neschimbată. AIEA estimase săptămâna trecută că incendiile forestiere din jurul centralei Cernobîl nu prezentau un risc radiologic major.

AIEA a încetat, din 9 martie, să mai primească date în direct de la Cernobîl şi şi-a exprimat îngrijorarea duminică în legătură cu lipsa de rotaţie a personalului din 20 martie.

Centrala de la Cernobîl a fost preluată de armata rusă pe 24 februarie, în prima zi a invaziei.

Reactorul numărul patru al centralei a explodat în 1986, provocând cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie. Este acoperit cu un sarcofag dublu, unul construit de sovietici, acum deteriorat, şi un altul mai modern, inaugurat în 2019. Celelalte trei reactoare ale centralei au fost oprite treptat după dezastru, ultimul în 2000.

Cancelarul Scholz afirmă că o schimbare de regim în Rusia nu este obiectivul NATO

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat duminică că o schimbare de regim în Rusia nu este obiectivul NATO, în pofida invaziei ruse în Ucraina, transmite AFP.

O schimbarea de regim în Rusia „nu este scopul NATO, nici al preşedintelui american”, a declarat cancelarul Scholz la postul public german ARD.

„Am avut ocazia să vorbesc pe larg cu el la Casa Albă şi am discutat şi despre aceste chestiuni”, a adăugat el.

Preşedintele Joe Biden a declarat sâmbătă, la Varşovia, că omologul său rus Vladimir Putin nu trebuie „să rămână la putere”. Casa Albă a asigurat imediat că Joe Biden nu a făcut apel la o „schimbare de regim”.

„Democraţia, libertatea şi legea au un viitor peste tot, dar pun pariu că este dorinţa profundă pe care o avem ca fiinţe umane aceea de a trăi într-o democraţie”, a explicat Olaf Scholz.
„Depinde însă de popoare şi de ţări să lupte pentru această libertate”, a adăugat el.

„Ceea ce trebuie să garantăm este că nu există nicio încălcare a integrităţii şi a suveranităţii statelor”, a argumentat cancelarul german.

Întrebat despre livrările de arme de către Germania, considerate insuficiente de către Kiev, cancelarul german a răspuns:”Facem tot ce ne stă în putere”. Armele deja livrate de Occident au permis, în opinia sa, „succese considerabile”.

Preşedintele Zelenski spune că mai mulţi oameni de afaceri ruşi i-au propus ajutor

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că mai mulţi oameni de afaceri ruşi s-au oferit să doneze bani pentru a ajuta Ucraina, inclusiv pentru a sprijini armata, transmite AFP.

În cadrul unui interviu prin videoconferinţă cu mai multe mass-media ruse, preşedintele Zelenski a spus că a primit „semnale” din partea mai multor oameni de afaceri ruşi, printre care miliardarul Roman Abramovici, un prieten apropiat al lui Vladimir Putin vizat de sancţiunile Uniunii Europene şi ale Marii Britanii.

„Am primit semnale de la el şi de la alţi câţiva oameni de afaceri, care ne propuneau:”putem ajuta într-un fel sau altul, putem face ceva”‘, a spus preşedintele Ucrainei.

„Unii au spus că sunt gata să ajute la reconstruirea ţării după război.”Suntem pregătiţi să ne transferăm afacerile în Ucraina, locuim în Anglia sau undeva în Elveţia, ne dorim. Dar ce putem face pentru a nu mai figura pe lista sancţiunilor?” a spus Volodimir Zelenski.

„Anumite persoane nu vor să îşi dea numele şi spun că vor să ne ajute armata, fiind în acelaşi timp cetăţeni ai Federaţiei Ruse”, a continuat el.

Preşedintele Zelenski a asigurat apoi că, indiferent cine sunt oamenii de afaceri care sunt gata să dea bani pentru a sprijini armata ucraineană, Ucraina este pregătită „să le asigure siguranţa, să le ofere de lucru şi să permită afacerii lor să continue”.

„Vorbesc în mod specific despre sancţiunile din statul nostru. Putem discuta, putem discuta despre schimbarea cetăţeniei acestor persoane”, a explicat el, subliniind că nu este „obligatoriu să fie făcută public”.

Potrivit Wall Street Journal, Volodimir Zelenski i-ar fi cerut miercuri lui Joe Biden să nu-l sancţioneze pe Roman Abramovici, apreciind că oligarhul ar putea juca un rol în negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia.

Oraşul Cernihov a rămas fără apă, încălzire şi curent electric

Distrugerile provocate de atacuri au lăsat populaţia din Cernihov fără apă, încălzire sau electricitate, în timp ce trupele ruse continuă să înconjoare oraşul din nordul Ucrainei, transmite duminică dpa.

Aprovizionarea cu gaze era încă parţial funcţională, potrivit informaţiilor furnizate duminică de administraţia regională.

Infrastructura oraşului a fost distrusă de „luptele active”, dar sunt în curs eforturi de a repara pagubele, a scris pe Telegram şeful administraţiei, Viaceslav Ciaus.

De mai multe zile trupele ruse au înconjurat oraşul Cernihov. Un drum cheie din acest oraş, situat în apropierea graniţelor cu Rusia şi Belarus, duce la Kiev.

Primarul Vladislav Atrojenko a spus sâmbătă că oraşul a fost „complet devastat” de trupele ruse şi că peste 200 de civili au fost ucişi în ultimele săptămâni şi că mai mult de jumătate din cei 285.000 de locuitori ai oraşului l-au părăsit.

Luptele au continuat în toată ţara, forţele ruse trăgând, de asemenea, asupra unităţii de cercetare nucleară Sursă de neutroni din oraşul Harkov, potrivit informaţiilor apărute în presa ucraineană. Instalaţia a fost bombardată sâmbătă, a informat Ukraîinska Pravda, citând organismul de supraveghere nucleară de stat.”Verificarea amplorii pagubelor este imposibilă din cauza luptei neîntrerupte din apropierea instalaţiei nucleare”, se arată în articol. Instalaţia fusese deja avariată în urma unui bombardament cu aproape două săptămâni în urmă şi a fost întreruptă conexiunea cu sursa de alimentare.

Luptele continuă la Rubijne, Severodoneţk şi Mariupol în regiunea de sud-est a Ucrainei. Statul Major a mai spus că Garda Naţională Rusă încearcă să înăbuşe rezistenţa populară în zonele ocupate din sud.

În regiunea Rivne din vestul Ucrainei, un depozit de petrol a fost distrus sâmbătă de rachete ruseşti, potrivit unor surse ucrainene, iar distrugerile din oraşul Dubno sunt ample, a anunţat duminică administraţia regională.

Forţele armate ruse au distrus un mare depozit de combustibil situat în apropierea oraşului Lvov din vestul ţării, potrivit informaţiilor furnizate de Moscova. Un depozit de combustibil a fost lovit, a confirmat primarul Andrii Sadovîi. El a menţionat cinci victime, fără a oferi alte detalii. Nicio infrastructură civilă nu a fost afectată. Potrivit Apărării civile ucrainene, incendiul de la depozitul de combustibil a putut fi stins abia după 14 ore, duminică.

Rachetele trase din avioane şi nave de război au distrus mai multe obiecte militare în zonele Lvov şi Kiev, conform Moscovei.

Un total de 67 de obiective militare au fost distruse în ultimele 24 de ore, a declarat la Moscova purtătorul de cuvânt al ministerului apărării, Igor Konaşenkov. Printre acestea se numără o unitate de reparaţii militare din Lvov, un depozit de rachete antiaeriene situat la 30 de kilometri sud-vest de Kiev şi 18 drone de luptă. Atacurile din Ucraina vor continua, a adăugat Konaşenkov.

Ca în majoritatea acţiunilor revendicate de ambele părţi în timpul acestui război, nu a fost imediat posibilă verificarea independentă a informaţiilor.

Guvernul ucrainean a cumpărat 5.100 de arme antitanc de la un producător german de arme, a aflat dpa din surse guvernamentale ucrainene în urma informaţiilor apărute în ziarele Die Welt şi Bild.

Producătorul Dynamit Nobel Defence, cu sediul în oraşul Burbach din vestul Germaniei, furnizează arme lansate de umăr RGW90 HH Matador. Guvernul de la Kiev plăteşte 25 de milioane de euro pentru echipamente. Până sâmbătă, 2.650 de arme au ajuns în Ucraina, restul urmând a fi livrate în loturi săptămânale până la sfârşitul lunii mai.

Zelenski se declară deschis la compromisuri, dar cere Rusiei să-şi retragă trupele înaintea oricărui acord

Chestiunea neutralităţii Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a pune capăt războiului declanşat în urma invaziei ruse, este ”studiată în profunzime”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat duminică unor mass-media ruse independente, în care a menţionat printre altele că doreşte să coopteze şi ţările vecine, inclusiv România, într-un acord cu Rusia privind protejarea limbilor minorităţilor.

Unul dintre elementele negocierilor priveşte ”garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul denuclearizat al Statului nostru”, a spus Zelenski în interviu, potrivit agenţiilor AFP şi EFE. ”Suntem pregătiţi să-l acceptăm. Acest punct al negocierilor (…) este în discuţie, este studiat în profunzime”, a indicat el.

”Dar nu vreau să fie încă o hârtie în stilul memorandumurilor de la Budapesta”, a ţinut Zelenski să adauge, făcând referire la acordurile prin care Ucraina s-a angajat în 1994 să renunţe la armele nucleare moştenite de la fosta URSS în schimbul unor garanţii de securitate din partea Statelor Unite, Marii Britanii şi Rusiei.

Preşedintele ucrainean a insistat şi în acest interviu asupra unei întâlniri între el şi preşedintele rus Vladimir Putin, pe care l-a acuzat că tergiversează negocierile. Kremlinul a refuzat însă orice astfel de întâlnire în lipsa unui acord la negocierile aflate în desfăşurare.

Zelenski a susţinut că Rusia trebuie mai întâi să-şi retragă trupele din Ucraina înainte ca aceasta să semneze orice document asupra neaderării la NATO şi asupra garanţiilor de securitate. ”Avem nevoie de un acord cu preşedintele Putin. Garanţii nu vor semna nimic dacă sunt trupe” ruse în Ucraina, a spus el, garanţii fiind statele din partea cărora Kievul doreşte garanţii de securitate, printre acestea fiind SUA, Marea Britanie şi Turcia.

Totuşi, a atenţionat preşedintele ucrainean, semnarea unui eventual acord cu Rusia va impune revizuirea Constituţiei Ucrainei, proces care ar putea dura circa un an, întrucât va fi nevoie de un referendum, de ratificarea înţelegerilor în parlamentul de la Kiev şi în cele ale statelor garante.

Cât despre cererea Rusiei ca Ucraina să recunoască peninsula Crimeea ca parte a Rusiei şi independenţa republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk, Zelenski a spus că această chestiune ”trebuie abordată şi soluţionată”.

El a confirmat că sunt discutate şi alte puncte aflate pe masa negocierilor, precum protejarea limbii ruse în Ucraina, menţionând că şi acestea necesită compromisuri. Potrivit lui Zelenski, un asemenea compromis ar putea fi o formulă de ”respect reciproc faţă de limbile cetăţenilor din ţările vecine”. ”Vreau să-l semnez cu toate ţările vecine. Sunt interesat de Rusia, Ungaria, Polonia, România. Avem multe minorităţi, naţionalităţi şi acest acord ar trebui să fie suficient pentru a respecta anumite limbi în ţara noastră”, a semnalat preşedintele ucrainean.

În ce priveşte ”denazificarea” şi ”demilitarizarea” Ucrainei, alte solicitări ale Rusiei, Zelenski a spus că refuză orice discuţie în aceşti termeni.

Şeful statului ucrainean a mai menţionat că nu agreează ideea Poloniei de trimitere a unui contingent de menţinere a păcii în Ucraina, întrucât efectul acestui demers ar fi un conflict îngheţat în Ucraina.

Interviul a fost acordat postului de televiziune Dojd, website-ului Meduza (ambele fiind anti-Kremlin şi au fost blocate în Rusia după declanşarea războiului în Ucraina) şi cotidianului Kommersant. Agenţia Federală pentru Supravegherea Comunicaţiilor din Rusia, Roskomnadzor, a cerut mass-media ruse să nu publice interviul cu Zelenski, avertizându-le că, în caz contrar, vor fi sancţionate.

Delegaţiile rusă şi ucraineană care negociază un posibil acord de pace după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei se vor întâlni începând de luni în Turcia, la Istanbul, pentru o nouă rundă de tratative preconizată să dureze trei zile.

Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, ”demilitarizarea” şi ”denazificarea” acesteia (o referire la unităţile de extremă dreaptă integrate în armata ucraineană, precum batalionul Azov), un statut oficial pentru limba rusă, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat până în prezent o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale.

Începute cu întâlniri fizice între cele două delegaţii, negocierile ruso-ucrainene s-au desfăşurat ulterior online într-un ritm aproape zilnic. Deşi după primele contacte cele două părţi manifestaseră un anumit optimism, săptămâna trecută ele au recunoscut divergenţe semnificative.

Ucraina observă o regrupare a trupelor ruse în Belarus şi se teme de o nouă ofensivă către Kiev

Armata ucraineană are sub control situaţia în capitala Kiev şi în zona limitrofă acesteia, dar se teme că Rusia ar putea trece acolo din nou la ofensivă după o regrupare a trupelor acesteia aflată în desfăşurare pe teritoriul Belarusului şi în acelaşi timp să continue ofensiva pe fronturile de sud şi de est, mai ales în Donbas, conform unei evaluări a Statului Major ucrainean prezentată duminică, relatează agenţia EFE.

”Au fost dislocate mai multe unităţi în zona Cernobîl – în regiunea Kiev -, pentru deplasarea lor ulterioară în Belarus, cu obiectivul de restabili capacitatea de luptă. Este posibil ca după implementarea acestor măsuri, după regruparea şi consolidarea forţelor, ocupanţii să reia acţiunile pentru blocarea Kievului din direcţia sud-vest”, estimează Statul Major ucrainean.

Evaluarea acestuia este împărtăşită de Institutul american pentru Studiul Războiului, care consideră că ”armata rusă continuă să concentreze unităţi de înlocuire şi întăriri în Belarus şi Rusia, la nord de Kiev, pentru a cuceri poziţii în împrejurimile capitalei şi să încerce să încheie încercuirea şi să cucerească (oraşul) Cernigov”.

În ultimele 24 de ore au continuat bombardamentele ruseşti în regiunea capitalei Kiev, unde armata rusă are cea mai semnificativă concentrare de trupe după declanşarea invaziei asupra Ucrainei, dar evită să lanseze un asalt asupra oraşului, încercând în continuare o manevră de încercuire ce a fost zădărnicită de rezistenţa ucraineană care a forţat în anumite sectoare trupele ruse să se replieze pe poziţii defensive.

Armata ucraineană desfăşoară mici acţiuni contraofensive, în timp ce trupele ruse încearcă să învăluie trupele ucrainene din estul ţării, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, potrivit Reuters şi AFP. Acesta a menţionat că autorităţile ucrainene se tem de o agravare a situaţiei oraşului asediat Mariupol şi în Donbas, după ce vineri Rusia a anunţat că de acum înainta va avea ca prioritate ”eliberarea” acestei regiuni unde se regăsesc provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Rusia nu a exclus însă nici posibilitatea de a lua cu asalt oraşele ucrainene pe care le-a încercuit chiar şi parţial.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou Occidentului să-i furnizeze mai multe arme, menţionând tancuri, transportoare blindate, rachete antiaeriene, rachete antinavă şi avioane. ”Aşteptăm deja de 31 de zile. Cine ia decizii în comunitatea euro-atlantică? Încă le ia Moscova, prin intimidare?”, a spus Zelenski iritat. El a avut o discuţie şi cu omologul său polonez Andrzej Duda, faţă de care şi-a manifestat nemulţumirea că avioanele MIG-29 aflate în dotarea armatei poloneze nu au fost transferate Ucrainei.

Totuşi, de la începutul invaziei ruse statele occidentale au oferit armatei ucrainene un sprijin substanţial prin livrarea de echipamente militare, inclusiv circa 17.000 de rachete antitanc şi sisteme antiaeriene portabile ce au provocat pierderi considerabile armatei ruse. Potrivit ambasadorului american la NATO, două treimi dintre statele Alianţei au livrat Ucrainei arme sau muniţii.

Te-ar mai putea interesa și
Printre documentele confiscate de FBI în urma percheziției asupra reședinței lui Trump sunt și unele referitoare la președintele Franței
Printre documentele confiscate de FBI în urma percheziției asupra reședinței lui Trump sunt și unele referitoare la ...
Poliţia federală americană (FBI) a confiscat documente "top secret" în urma percheziţiei la fostul preşedinte Donald Trump, ceea ce ar putea reprezenta o posibilă încălcare a legii privind......
SUA își vor întări relațiile comerciale cu Taiwan, iar nave și avioane militare americane vor continua să traverseze strâmtoarea care desparte insula de China
SUA își vor întări relațiile comerciale cu Taiwan, iar nave și avioane militare americane vor continua să traverseze ...
Statele Unite ale Americii își vor consolida relaţiile comerciale cu Taiwanul şi vor efectua noi curse aeriene şi maritime ...
Importurile de energie electrică din Bulgaria au explodat
Importurile de energie electrică din Bulgaria au explodat
În condițiile unei scăderi importante a producției de energie electrică din hidrocentrale, care nu a putut fi compensată ...
Ministerul Energiei a transmis către BEI proiectele pentru finanțarea a trei conducte pe care le va construi Transgaz
Ministerul Energiei a transmis către BEI proiectele pentru finanțarea a trei conducte pe care le va construi Transgaz
Mai multe proiecte ale companiei Transgaz au fost trimise vineri Băncii Europene de Investiţii (BEI), în vederea finanţării, ...