Patronate din IT: PIB-ul poate crește cu până la 40 miliarde de euro dacă sectorul IT trece de la outsourcing la inovare

România ar putea avea un PIB în creștere cu până la 40 miliarde de euro, peste 295.000 de locuri de muncă indirecte și aproximativ 88 miliarde euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung, dacă accelerează tranziția industriei IT către inovare, produse proprii și proprietate intelectuală, până la un nivel comparabil cu Polonia, potrivit ANIS.
Lidia Neagu - mie, 13 mai 2026, 11:06
Patronate din IT: PIB-ul poate crește cu până la 40 miliarde de euro dacă sectorul IT trece de la outsourcing la inovare

Chiar și un scenariu mai conservator, apropiat de evoluția sectorului IT din Cehia, ar putea adăuga aproximativ 6 miliarde de euro la PIB și peste 45.000 de locuri de muncă indirecte.

Datele, prezentate în cadrul evenimentului ANIS International Summit 2026, evidențiază potențialul economic major al tranziției de la un model bazat predominant pe servicii și outsourcing către unul construit pe inovare și valoare adăugată.

Concluziile fac parte din studiul* „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, realizat de Implement Consulting Group pentru ANIS și lansat în deschiderea ediției de anul acesta al ANIS International Summit, care a avut loc ieri la București. Analiza arată că, deși industria IT din România a înregistrat una dintre cele mai accelerate creșteri din economie în ultimii ani, avantajele care au susținut acest model încep să se erodeze.

În prezent, industria IT&C generează aproximativ 8% din valoarea adăugată națională, produce anual aproximativ 24 miliarde de euro cifră de afaceri, iar exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul exporturilor de servicii ale României.

Potrivit studiului, fără accelerarea investițiilor în inovare și produse proprii, ritmul de creștere al industriei ar putea încetini de la aproximativ 17% anual în perioada 2021–2023 la doar 2% anual, pe fondul îngustării marjelor, deficitului de competențe și competiției regionale, în contextul global al adopției accelerate a AI

Unul dintre semnalele centrale evidențiate în cadrul summitului este faptul că România nu duce lipsă de talent sau capacitate tehnică, ci de mecanisme care să transforme această capacitate în produse scalabile și valoare economică pe termen lung.

Exemplele prezentate din Polonia și Cehia au arătat că politicile publice coerente, mecanismele simple de acces la finanțare și colaborarea funcțională între administrație și industrie au avut un rol decisiv în dezvoltarea ecosistemelor locale de inovare.

Datele studiului indică mai multe blocaje structurale care încetinesc tranziția către inovare:

  • investițiile private în cercetare și dezvoltare rămân la aproximativ 0,3% din PIB, printre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană
  • accesul la finanțare pentru prototipuri și validare timpurie este limitat
  • dezvoltarea și protejarea proprietății intelectuale rămân lente și dificil de scalat
  • colaborarea dintre corporații, start-up-uri și mediul academic este sub nivelul altor economii din Europa Centrală și de Est, în timp ce adopția digitală în IMM-uri rămâne sub media europeană.

„Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală și companii care scalează global. Datele evidențiază faptul că fereastra de oportunitate pentru această tranziție există, dar nu va rămâne deschisă mult timp. Pentru ca această schimbare să accelereze, România are nevoie de un cadru predictibil și funcțional pentru inovare, de la mecanisme fiscale și finanțare pentru R&D până la reglementări mai agile și colaborare reală între industrie, administrație și mediul academic”, a declarat Corina Vasile, director executiv al ANIS.

Studiul a pus în discuție și o foaie de parcurs etapizată, construită pe exemple din economii comparabile. Într-o primă etapă, accentul ar putea fi pus pe stimularea dezvoltării de produse și proprietate intelectuală, prin granturi proof-of-concept, mecanisme accelerate de protejare a IP, infrastructură comună pentru AI și IoT, și instrumente fiscale mai accesibile pentru R&D.

Etapa a doua ar putea viza scalarea și competitivitatea internațională prin extinderea accesului la capital de creștere, stimularea cererii de inovare prin achiziții publice orientate spre tehnologie și consolidarea poziționării României ca hub regional de inovare.

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) este asociația reprezentativă a industriei de IT din România. ANIS are peste 130 de companii membre, este un promotor al digitalizării și reprezintă interesele industriei de IT de peste 25 de ani.

Te-ar mai putea interesa și
România va avea 19 linii de interconexiune cu rețelele electrice vecine, de la 11 în prezent. Trei linii noi cu Ucraina
România va avea 19 linii de interconexiune cu rețelele electrice vecine, de la 11 în prezent. Trei linii noi cu Ucraina
Sistemul energetic românesc va avea mai multe linii de interconexiune de 400 kV cu rețelele vecine în anii viitori, în special cele din est, din Republica Moldova și Ucraina, a declarat șeful......
Producţia de energie a României a scăzut cu 1,5%, în primele patru luni – INS
Producţia de energie a României a scăzut cu 1,5%, în primele patru luni – INS
Producţia de energie a României a scăzut cu 1,5% în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar ...
Acord Iran-SUA. Discuţii în Qatar înaintea de semnarea unui înţelegerii
Acord Iran-SUA. Discuţii în Qatar înaintea de semnarea unui înţelegerii
Washingtonul şi Teheranul urmează să trimită delegaţii la Doha săptămâna aceasta pentru discuţii pregătitoare indirecte ...
Aprobarea sistemului Full Self-Driving al Tesla pe piața europeană poate duce la un nou scandal
Aprobarea sistemului Full Self-Driving al Tesla pe piața europeană poate duce la un nou scandal
Un scandal de proporții pare să aibă în centrul său gigantul american Tesla, condus de Elon Musk. O investigație de ...