Patiserii români vor pune pe piață 6,6 milioane de cozonaci de Sărbători

„Preţurile au crescut doar cu rata inflaţiei, însă, din punct de vedere cantitativ, producţia de cozonaci va fi în scădere cu 3-5% în perioada Sărbătorilor de Iarnă. Avem motive de bucurie în ceea ce priveşte exportul de cozonaci, care a crescut cu 30% faţă de anul trecut. Exportăm în Anglia, Statele Unite, Canada, în toate ţările unde sunt comunităţi mari de români. Însă, cea mai mare creştere o avem în Anglia, unde cozonacii româneşti se vând peste tot, nu doar în magazinele preferate de români. Oferta este una foarte bogată: avem cozonaci cu merişoare, cu portocale, ciocolată, fistic şi, bineînţeles, cozonacii clasici cu nucă, stafide şi rahat”, a spus Popescu.

Şeful ROMPAN a subliniat că, în prezent, industria se confruntă cu probleme legate de plafonarea adaosului la anumite produse în zona de retail, dar şi de lipsa forţei de muncă.

„Noi avem o problemă legată de plafonarea adaosului comercial, pentru că unii retaileri au această practică: pentru produsele din import pun adaos comercial mic, iar pentru produsele româneşti, ca să le aducă la acelaşi nivel de preţ, pun adaos comercial mare, iar românii preferă astfel să cumpere produsele din import. Legat de forţa de muncă, stăm din ce în ce mai rău. Acum ne e frică şi cu Schengen-ul ăsta, pentru că vom avea de suferit. România nu o să mai fie competitivă nici pentru forţa de muncă din ţările asiatice. Ăştia pleacă şi pe jos în Germania”, a explicat Aurel Popescu.

Pe de altă parte, şeful ROMPAN susţine că sunt situaţii în care unii tineri au ales să se întoarcă în România după mulţi ani munciţi în afară, fiind atraşi de programul prin care primeau 40.000 euro ca să întemeieze o afacere.

„Sunt tineri care s-au întors şi au cumpărat teren, au făcut agricultură, legumicultură, deci cam încep să vină în ţară. Mai sunt şi cei care au plecat de 25 – 30 de ani, au început să îmbătrânească şi s-ar întoarce în România”, a subliniat el.

În opinia sa, anul 2024 a fost pentru industria de morărit şi panificaţie unul destul de prost din punct de vedere financiar, cu multe falimente şi vânzări de firme.

„Am stat destul de prost în 2024 şi profitul nostru a fost sub supraveghere, pentru că n-aveai voie să ai profit mai mare la un produs de 20% şi de multe ori trebuie să faci nişte exhibiţii ca să rezişti în piaţă. Ne-am confruntat cu vânzări de firme şi cu falimente mai multe decât în alţi ani”, a afirmat preşedintele ROMPAN.

În schimb, covrigăriile, afacerile cu simigerii şi patiserii sunt cele care merg în continuare foarte bine.

„Gândiţi-vă că înainte de pandemie era 50 de bani un covrig, iar acum a ajuns la 2,5 lei, de cinci ori creştere. Este un business care merge şi unde evaziunea e la ea acasă”, a atras atenţia Popescu.

Pentru anul 2025, acesta a apus că se aşteaptă la o majorare a impozitelor şi taxelor, având în vedere împrumuturile masive făcute de stat.

„Avem o frică de impozite şi taxe, de nu se poate. E o teamă, pentru că s-au făcut împrumuturi masive. Pe de alte parte, eu salut ce se întâmplă în infrastructură, pe calea ferată şi pe şosele, în primul rând pentru că se lucrează cu români, chiar dacă sunt firme străine, şi se face infrastructură, se dezvoltă zona. O să vedeţi în Moldova cum va fi, nu va mai rămâne Moldova aceea săracă”, a susţinut Aurel Popescu.

ROMPAN, prima asociaţie constituită în România în 1990, cuprinde în jur de 220 de societăţi din toate domeniile din industrie, cota de piaţă fiind de 75% pe morărit, 45% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.

Consumul de pâine şi de produse de panificaţie, în România, a scăzut în ultimii ani la 68 de kilograme pe locuitor într-un an.