Micii acţionari ai firmelor de pe fosta Rasdaq, duşi cu vorba de patroni. Miza: zeci de milioane de lei

S-au înmulţit cazurile de abuzuri la care legea desfiinţării pieţei Rasdaq i-a expus pe micii acţionari ai firmelor fugare de la Bursă. Miza este de zeci de milioane de lei şi acţionarii minoritari pot fi înşelaţi cu acte în regulă dacă vor să vândă acţiunile companiei la care nu vor să rămână prizonieri. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a trimis „atenţionări” la contravenienţi şi amenzi la trei companii, dar la opt luni de la intrarea în vigoare a legii nu poate estima amploarea abuzurilor.
Adrian N. Ionescu - Dum, 31 mai 2015, 20:20
Micii acţionari ai firmelor de pe fosta Rasdaq, duşi cu vorba de patroni. Miza: zeci de milioane de lei

Desfiinţarea Pieţei Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), ca urmare a Legii 151 / 2014, a dat posibilitatea companiilor să plece de la Bursă, cu condiţia să cumpere acţiunile investitorilor minoritari, care cer să se retragă, la un preţ stabilit de un evaluator independent.

Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) a trimis o sesizare Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), în 20 mai, prin care semnala că peste 20 de companii care părăsesc Bursa nu au respectat reglementările privind ieşirea de pe piaţa organizată de capital.

Conform reglementărilor, patronii trebuie să cumpere acţiunile pe care acţionarii minoritari vor să le vândă, pentru a nu rămâne captivi şi expuşi intereselor patronilor de facto ai firmelor.

AIPC a sesizat la data respectivă  faptul că 11 companii nici măcar nu au comunicat prețul / acțiune rezultat din raportul de evaluare independentă, la termenul prevăzut de Regulamentul 17/2014 al ASF. Este vorba doar de companii selecţionate, de care au fost interesaţi membrii AIPC. Numărul lor poate fi mult mai mare.

Acţionarii care nu vor să rămână captivii intereselor patronilor trebuie să treacă printr-un labirint de termene. Termenele curg de la adoptarea Legii 151 / 2014, sau de la adunarea generală care a decis ieşirea de pe piaţă, în cazul în care aceasta s-a ţinut, sau de la stabilirea preţului de cumpărare şi de la publicarea raportului cu acţionari care cer retargerea din companiile respective. 

Oficialii AIPC spun că patronii trag de timp cât mai mult pentru a-i descuraja pe minoritari să mai ceară bani, folosindu-se de lipsa de sincronizare a termenelor citate.

Atâta vreme cât nici măcar nu sunt nici măcar evaluate, nici nu se mai poate vorboi despre corectitudinea evaluării preţului de retragere.

Dintre toţi acţionarii minoritari doar unul a contestat corectitudinea unei companii fugare de pe bursă. Însă, nu toţi minoritartii au forţa SIF Moldova, care a convins ASF să oblige compania Brickston (CERE), din Iaşi, să refacă evaluarea. Numai în  acest caz, prejudiciul reclamat depăşeşte 2,5 milioane de lei.

Printre companiile care nu au anunţat preţul de cumpărare se numără şi nume sonore pe piaţa Rasdaq, precum Avicola Buzãu (AVZU), Electrocarbon Slatina (ELNG), Comcereal Vaslui (CCEV).

Comcereal Vaslui (CCEV) este controlată de latifundiarul Adrian Porumboiu, prin firma Racova, care are peste 84% din acţiunile companiei. Restul de aproape 16% aparţine acţionarilor minoritari şi ar valora peste şapte milioane de lei la ultimul preţ de pe Rasdaq. Registrul Comerţului din Vaslui a dispus în 25 martie ca evaluarea preţului de cumpărare să fie făcută de Darian DRS S.A..

Două luni mai târziu, preţul CCEV este încă necunoscut. Nu se ştie nici câţi minoritari vor să iasă, aşa încât se poate spune că firma ar putea fi în situaţia să plătească mare parte, dacă nu toate cele şapte milioane de lei de mai sus, dacă preţul stabilit de evaluator ar fi la fel de mic ca ultima  cotaţie de piaţă.

În cazul Electrocarbon Slatina (ELNG), abia în 26 mai, la opt luni de la intrarea în vigoare a legii, compania a publicat preţul la care cumpără acţiunile minoritarilor, probabil la presiunile ASF şi ca urmare a scrisorii AIPC. La preţul stabilit la 3,97 lei / acţiune, valoarea de piaţă a companiei (capitalizarea) este de peste 71 de milioane de lei, iar valoarea pachetului de 2% al minoritarilor este proporţional mai mică.

ELNG este o companie relativ mare, producătoare de electrozi industriali, controlată de un grup de afaceri concentrat în jurul firmei Metaleuroest din Câmpina. Patronii de la Metaleuroest care mai au în portofoliu şi pe producătoarea de materiale de cosntrucţii Soceram şi  firma de echipamente de transmisie mecanică Neptun Câmpina (NEPT). Şi aceasta din urmă  plecă din piaţă, iar patronii săi angajaseră iniţial un evaluator neautorizat de ASF, dar suspectat de o amiciţie complice cu patronii. L-au schimbat la presiunea media.

Avicola Buzău (AVZU) valorează peste 47 de milioane de lei, la preţul de 1,1 lei / acţiune, care a fost maximul anului la care investitorii au speculat ieşirea de pe piaţă. Tocmai a raportat că, „din motive independente” de ea, va căuta un alt evaluator, pentru că cel desemnat anterior de ORC nu şi-a făcut deloc treaba.

Acţionarii nesemnificativi ai AVZU au peste 33% din acţiuni. Mulţi dintre ei vor fi operând împreună cu acţionarul majoritar Aaylex Trading şi nu vor cere bani. Sunt însă alţii, ca fondul mutual  Active Dinamic, cunoscut pentru apetitul său speculativ, care are peste 5% din acţiunile AVZU, prag la care a ajuns chiar în martie anul acesta. Este foarte probabil că va dori să facă profit din speculaţia din martie.

Dacă numai Active Dinamic şi alţi acţionari mai mici care au împreună tot 5% vor cere retragerea din companie, aceasta tot va trebui să le plătească circa cinci milioane de lei, în cazul în care preţul invocat mai sus va considerat just şi de evaluator.

Alte companii încă nu au plătit acţiunile minoritarilor, ca în cazul Electroputere VFU SA Pașcani (RMAR), sau au achitat cu întârziere, după apariţia scrisorii deschise a AIPC, ca în cazul Cozia Forest SA Râmnicu Vâlcea (CFOR). Electroputere VFU SA Pașcani (RMAR) este controlată de controversatul om de afaceri Gruia Stoica, condamnat pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă în legătură cu o licitaţie organizată de Complexul Energetic Oltenia.

Capitalizarea (valoarea de piaţă) a RMAR este de peste 61 de milioane de lei, la preţul de 5,28 lei / acţiune, calculat de evaluator, şi la care acţionarul majoritar, Grup Feroviar Român trebuie să cumpere titlurile minoritarilor.

Pachetul acţionarilor  minoritari ai RMAR  care au cerut retargerea valorează peste 2,6 milioane de lei la preţul calculat de evaluator.  Pachetul contează pentru circa 4,5% din acţiunile totale ale companiei şi se află în posesia a 101 acţionari.

Cozia Forest SA Râmnicu Vâlcea (CFOR) este o companie mult mai mică şi Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (AAS) mai este încă acţionar cu 24,5% din titluri.

Ultimul raport pe Rasdaq al Giurgiunav SA Zimnicea (GIUR) este din 2014 şi spune că a intrat în insolvenţă. Prin urmare nici urmă de respectare a vreunui termen aferent Legii 151. Firma  aparţine celui mai bogat român, conform celor rmai recente calcule, Ioan Niculae, acum în închisoare. Acum doi ani valora 70 de milioane de lei.

Unio SA Baia Mare (UNIO) este o companie cu venituri de peste 74 de milioane de lei , din care 65% din exporturi, dar nu a contractat încă un evaluator. Valorează peste 37 de miliane de lei, la ultimul preţ al unei tranzacţi din martie. La măcar 5% din această valoare ar putea avea dreptul minoritarii.

Prejudicii

Din cele peste 900 de compani de pe Rasdaq, doar 96 au trecut pe sistemul alternativ de  tranzacționare administrat de Bursa de Valori București, în covârşitoarea lor majoritate, şi doar una a intrat pe piaţa reglemntată a BVB. Restul ar trebui să îi plătească pe acţionarii care nu vor să mai fie captivi.

Capitalizarea pieţei Rasdaq (valoarea de piaţă totală a celor 900 de companii) este de aproape 7,8 miliarde de lei, la preţuri care de obicei subevaluează mult  valoarea multor companii. Acestea au adeseori active mai valoroase decât valoarea lor de pe Rasdaq.

Dacă doar minoritarii care au 1% din companiile respective şi-ar cere banii, tot ar fi vorba de 78 de milioane de lei, chiar şi la preţuri subevaluate. Sunt bani care patronii se feresc în fel şi chip să îi dea.

ASF nu are încă idee despre dimensiunea fenomenului, potrivit oficialilor săi, care spun că este prea devreme să se pronunţe.

ASF se poate lăuda, fără alte detalii, că:

„- în cazul a 2 societăți ale căror acțiuni se tranzacționează pe piața valorilor mobiliare necotate, ai căror acționari nu fuseseră convocați pentru a decide în conformitate cu dispozițiile Legii 151/2014, ASF a dispus convocarea AGEA;

– în cazul a 3 societăți, pentru care consiliul de administrație/administratorul unic nu a dispus convocarea adunării generale a acționarilor și pentru care s-au primit sesizări referitoare la nerespectarea de către societăți a procedurilor instituite prin Legea nr. 151/2014 și Regulamentul ASF nr. 17/2014, s-a dispus sancționarea  administratorilor, cu amenda in cuantum de 15.000 lei, fiecare;

– au fost primite sesizări cu privire la tarifele percepute de Depozitarul Central pentru blocarea și ridicarea restricțiilor asupra acțiunilor tranzacționate pe piața RASDAQ. Urmare a soluționării acestora, ASF a emis Decizia nr. 635/02.04.2015, prin care  a confirmat faptul ca  actionarii nu  datoreaza  respectivele tarife;

– au fost emise 2 decizii prin care ASF a dispus reluarea demersurilor de solicitare a numirii unui expert independent autorizat, avand in vedere aspectele de neconformitate existente in cadrul rapoartelor de evaluare ;

– s-au transmis atenționări la peste 90 de emitenți despre care eram informați sau pentru care în activitatea de monitorizare s-a constatat că nu se conformează obligațiilor stipulate în Legea nr. 151/2014, respectiv Regulamentul 17/2014.

Astfel, ASF monitorizează procedurile derulate in baza Legii 151/2014 si dispune măsurile reclamate de prevederile legale în vigoare, inclus in cazul identificării unor încălcări ale legislației specifice”, după cum se încheie răspunsul ASF la solicitările ECONOMICA.NET.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
1.490 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 și 131 de decese raportate în ultimele 24 de ore. Sub 1.000 de pacienți internați la ATI
1.490 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 și 131 de decese raportate în ultimele 24 de ore. Sub 1.000 de pacienți ...
Un număr de 1.490 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind ...
Enel a finalizat vânzarea a 50% din acțiunile companiei Open Fiber. Tranzacția s-a ridicat la suma de 2,73 miliarde de euro
Enel a finalizat vânzarea a 50% din acțiunile companiei Open Fiber. Tranzacția s-a ridicat la suma de 2,73 miliarde de ...
Grupul Enel a anunțat sâmbătă că a finalizat vânzarea a 50% din compania Open Fiber către firmele Macquarie Asset ...
Italia va cheltui 2,8 miliarde de euro anul viitor pentru protejarea consumatorilor de creșterea prețurilor la energie electrică
Italia va cheltui 2,8 miliarde de euro anul viitor pentru protejarea consumatorilor de creșterea prețurilor la energie ...
Ministerul Finanţelor din Italia intenţionează să cheltuie aproximativ 2,8 miliarde de euro din bugetul pe 2022 pentru ...