Patru food hub-uri din România, finanțate de o fundație americană, au ajuns la rulaje cumulate de 650.000 de dolari

Pandemia a susținut afacerile food-huburilor - platforme ce gestionează agregarea, distribuția și comercializarea produselor alimentare de la producătorii locali și regionali- care au avut creșteri de până la 150%. Patru astfel de entități, create în urma unui program al Romanian-American Foundation, au ajuns astfel la o cifră de afaceri de 650.000 de dolari, în total.
Ion Dobreanu - joi, 09 dec. 2021, 15:10
Patru food hub-uri din România, finanțate de o fundație americană, au ajuns la rulaje cumulate de 650.000 de dolari

Pandemia a impulsionat inițiativele antreprenoriale în zona platformelor care gestionează agregarea, distribuția și comercializarea produselor alimentare de la producătorii locali și regionali, astfel că afacerile celor 4 food hub-uri existente astăzi în România, susținute financiar în cadrul unui program  al Romanian-American Foundation (RAF) au ajuns la 650.000 de dolari, arată un studiu realizat de  Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE).

Potrivit sursei citate, în perioada de vârf a pandemiei (aprilie-august 2020) veniturile acestor entități au crescut cu până la 150%. În momentul de față,  cele 4 food hub-urile existente în țara noastră livrează 4.000 de produse, de la 342 de fermieri locali și aveau în 2020 17.700 de clienți față de aproximativ 6.000 în 2018, primul an al programului Romanian-American Foundation (RAF).

Programul a cuprins două runde de finanțare (2017-2019 și 2020-2022), care au însumat până în acest moment peste 1,6 milioane de dolari și patru fundații care au fost susținute pentru a constitui și opera cinci food hub-uri în cinci zone ale țării. Este vorba despre Nod Verde – sprijinit de Fundația Civitas, la Cluj-Napoca, Cumsecade/Helyénvaló – sprijinit de Fundația Civitas, la Odorheiu Secuiesc, Nord Natural – sprijinit de Fundația Open Fields, la Câmpulung Moldovenesc, Roade și Merinde – sprijinit de Centrul de Mediere și Securitate Comunitară din Iași și Merindar – sprijinit de World Vision România la Criț (proiect care avea mierea ca unic produs promovat și comercializat și care a fost parte din program până în 2020).

„Evoluția food hub-urilor din cadrul acestui proiect-pilot arată că avem de-a face cu un model viabil de agregare și desfacere a producției locale, cuplat cu servicii de consiliere pentru fermieri, cu perspective de creștere și scalare la nivel național în următorii ani în contextul unui sprijin corespunzător. Este un model esențial pentru viitorul fermelor de familie și al fermelor mici și mijlocii din România, completând formele asociative deja existente precum cooperativele agricole. Food hub-urile sunt scalabile deoarece le oferă un preț corect producătorilor, pentru că sunt afaceri sociale al căror scop principal este sprijinirea fermierului mic și mijlociu și pentru că educă atât fermierii, pentru a îndeplini cerințele consumatorului modern și ale unei piețe într-o continuă sofisticare, dar și consumatorul, cu privire la importanța unui consum local, etic”, arată Marton Balogh, administrator, Fundația Civitas.

PNS trebuie să susțină înființarea și dezvoltarea a cel puțin 15 food hub-uri

În varianta pilotată de RAF, food hub-urile nu reprezintă simple agregatoare de produse agroalimentare locale, nici simple depozite logistice, ci contribuie cu o serie de servicii vitale pentru fermierii mici și mijlocii. Acestea educă fermierii, creează punți cu consumatorii și vizează, într-o etapă viitoare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă a comunităților rurale în care activează. Ele au un rol important și în educarea consumatorului și reprezintă un mod echitabil, fiscalizat și sigur (din punctul de vedere al siguranței alimentare și trasabilității producției) prin care consumatorii au acces la produse realizate de fermierii din România.

„Dat fiind că marjele de profit ale food hub-urilor sunt mici deoarece îi oferă fermierului un preț echitabil și în plus îi furnizează o întreagă paletă de servicii pro bono, acestea trebuie susținute prin politici publice. Viitorul Plan Național Strategic (PNS) post-2021, în sinergie cu Programele Operaționale finanțate din fonduri structurale, ar trebui să sprijine înființarea de food hub-uri pe modelul descris în raport. Recomandăm includerea în viitorul PNS a unui set de intervenții care să susțină înființarea și dezvoltarea în primii trei ani a minimum 15 centre de agregare de tip food hub”, explică Alexandra Popa, director executiv CRPE.

Printre cheltuielile eligibile ar trebui să se regăsească formarea managerilor de food hub; investiții în construcția de depozite și/sau susținerea cheltuielilor cu închirierea de spații; dezvoltarea și mentenanța unor platforme online de vânzare; susținerea salariilor personalului de bază al food hub-urilor (manager, expert logistic etc.), precum și susținerea cheltuielilor de transport și logistică.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Patru antreprenori au lansat primul serviciu all-inclusive de închiriere laptopuri, tablete și telefoane pentru companii
Patru antreprenori au lansat primul serviciu all-inclusive de închiriere laptopuri, tablete și telefoane pentru companii
Patru antreprenori INKI au lansat primul serviciu all-inclusive de închiriere de dispozitive de lucru, precum laptopuri, ...
Aeroportului „Transilvania” Târgu Mureş – Ministrul Transporturilor a semnat două contracte de finanţare pentru modernizare
Aeroportului „Transilvania” Târgu Mureş – Ministrul Transporturilor a semnat două contracte de finanţare ...
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a semnat marţi două contracte de finanţare pentru modernizarea ...
Dezvoltatorul Hagag a plătit avansul pentru cel mai scump teren vândut în București după 2008
Dezvoltatorul Hagag a plătit avansul pentru cel mai scump teren vândut în București după 2008
Dezvoltatorul Hagag a plătit avansul pentru cel mai scump teren vândut în București după 2008. Practic SA, companie ...