Păuna: Fondurile UE nu sunt suficiente. Ţările cu absorţie mare au suferit cel mai mult în criză

„Absorbţia este suficientă în sine? O bună parte a ţărilor lovite puternic de criză au fost ţări net beneficiare de fonduri UE, au beneficiat de zeci de miliarde de euro transferuri de fonduri comunitare. N-au putut să evite criza. Au acumulat paralel cu absorbţia şi datorii publice foarte mari. Nu cumva aceste fonduri au creat o anumită falsă prosperitate şi au mascat dezechilibre de natură structurală prezente acolo de foarte mult timp?”, a spus Cătălin Păuna, senior economist al Biroului de la Bucureşti al Băncii Mondiale, la un seminar organizat la BNR.

Păuna a atras atenţia că aceste dezechilibre restricţionează funcţionarea pieţelor şi investişiilor private, întrucât nu există pieţe funcţionale fără investiţii private şi nici investiţii private fără reforme structurale.

„Aceste dezechilibre au permis alocarea suboptimală a resurselor pe o perioadă lungă de timp. Să nu uităm că guvernele din Europa cheltuiesc între 35 şi 50% din PIB”, a continuat Păuna.

Economistul Băncii Mondiale susşine că şi cheltuielile publice trebuie să ţină cont de legile economice, care sunt legi naturale.

„Dacă aceste cheltuieli generează randamente negative, mai bine nu le faci, pentru că ele aduc de fapt pierderi. Au dus la rigidităţi bugetare destul de mari, ceea ce a limitat posibilitatea de creştere economică”, a arătat Păuna.

Economistul a exemplificat că atunci când se decide construirea unei autostrăzi, o investiţie publică, trebuie analizat randamentul generat , pentru că sunt cheltuieli importante recurente generate de astfel de proiecte.

În ceea ce priveşte pactul fiscal european, Păuna pledează pentru îndepărtarea de aceste ajustări de tip ad-hoc, de reduceri de cheltuieli care să fie greu justificabile din punct de vedere economic.

„Dacă nu ai o corespondenţă între resursele publice alocate şi rezultatele aşteptate este destul de greu să ştii de unde să tai şi de unde să nu tai”, a conchis Păuna.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat marţi, că scăderea economiei româneşti a fost cauzată de reducerea dramatică a investiţiilor străine directe după 2008, iar banca centrală nu poate susţine singură prin canalul dobânzii revenirea pe creştere, singura soluţie fiind atragerea de fonduri europene.

„Pe ce am sperat noi când credeam că ajustarea în România va fi mai mică şi recesiunea nu va fi atât de adâncă? Mizam pe o compensare a acestei scăderi cu fonduri UE. Iar fondurile UE nu au crescut deloc. Intrările nete de la Uniunea Europeană au cam rămas la acelaşi nivel. (…) Ne arată o oportunitate pierdută. Toată lumea spune că să tragi fonduri europene este greu. Nu îmi vine să cred. Adică să tragi fonduri gratuite este greu şi fonduri care costă, dobânzi, şi aşa mai departe este uşor? Poate-mi explică şi mie cineva”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul BNR crede însă că oportunitatea pierdută poate fi privită şi ca o oportunitate viitoare, iar în acest moment procesul de reluare a creşterii economice şi a dezinflaţie depinde cu desoebire de maniera în care România va putea începe să absoarbă fondurile europene.