Pe cine se pregătesc statele emergente să propună pentru șefia BM

Poziţia de preşedinte Băncii Mondiale revine în mod tradiţional unui candidat din SUA, în timp ce postul de director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a fost ocupat întotdeauna de un european, una dintre regulile nescrise convenite după cel de-Al Doilea Război Mondial, când au fost înfiinţate cele două instituţii.

Tradiţia a fost contestată pentru prima dată anul trecut, după demisia lui Dominique Strauss-Kahn de la conducerea FMI, când marile economii emergente ale lumii au cerut ca managementul celor mai importante instituţii financiare internaţionale să reflecte influenţa şi importanţa lor tot mai mare în economia mondială. În final, postul a revenit lui Christine Lagarde, pe atunci ministru de Finanţe al Franţei.

SUA are însă cele mai multe voturi în cadrul BM şi se poate baza pe sprijinul majorităţii ţărilor dezvoltate, astfel că Washingtonul va reuşi cel mai probabil să-şi impună propriul candidat ca succesor al lui Robert Zoellick, care intenţionează să se retragă la sfârşitul lunii iunie, când îi va expira mandatul.

Statele Unite nu au prezentat încă un candidat, iar termenul limită pentru depunerea nominalizărilor este vineri.
Toate cele 187 de economii membre ale BM au convenit ca succesorul să fie selectat printr-un proces transparent, bazat pe merite.

Statele emergente nu au reuşit încă să formeze o coaliţie suficient de solidă şi de puternică pentru a propune candidaţi cu şanse reale de succes pentru şefia BM şi FMI.
Ocampo, în prezent profesor la Universitatea Columbia, va fi nominalizat de Brazilia, care reprezintă în boardul BM numeroase state din America Latină, inclusiv Columbia.

Africa de Sud o va propune pe Okonjo-Iweala, care a servit până anul trecut postul de director executiv la BM, de unde a demisionat pentru a prelua portofoliul Finanţelor din Nigeria.

Candidaţii vor fi prezentaţi boardului Băncii Mondiale, format din 25 de membri, care vor lua o decizie până la sfârşitul lunii viitoare.

Decizia privind nominalizarea celor doi candidaţi din Nigeria şi Columbia reperezintă rezultatul unor negocieri îndelungate dintre marile economii emergente – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud – care au dorit să propună candidaţi cât mai credibili, cu şanse de succes.

Surse apropiate boardului BM susţin că şi China ar putea propune un candidat propriu.
Până acum, cel mai probabil candidat din partea SUA era considerat Lawrence Summers, personaj influent în lumea economică şi financiară, care a ocupat poziţii precum cea de secretar general al Trezoreriei SUA în timpul administraţiei Clinton şi şef al consiliului economic al preşedintelui Barack Obama.

Surse apropiate Washingtonului consideră însă că administraţia încearcă să convingă o femeie să candideze la preşedinţia BM.

Astfel, cele mai mari şanse să obţină nominalizarea le-ar avea Susan Rice, ambasadorul SUA către Organizaţia Naţiunilor Unite, deşi nu este clar dacă aceasta ar dori să candideze, potrivit uneia dintre surse.
Senatorul american John Kerry şi directorul general al PepsiCo, Indra Nooyi, se află de asemenea pe „lista scurtă” a administraţiei Obama, a adăugat o altă sursă.

Kerry a respins public candidatura, iar surse apropiate discuţiilor au afirmat că Nooyi nu mai este „în cărţi”.