Pe fondul trendului de scădere a inflaţiei, BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 7%

10 05. 2023
bnr-v

Pe ansamblul primelor trei luni ale anului, rata anuală a inflației s-a redus astfel considerabil (de la 16,37 la sută în decembrie 2022), înregistrând prima scădere din ultimele 9 trimestre, așa cum s-a anticipat. Scăderea a fost determinată în principal de descreșterea amplă a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice, sub influența unor efecte de bază consistente și a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie, arată comunicatul de presă al BNR.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea în trimestrul I, în condițiile în care ea s-a mărit sub așteptări în primele două luni ale anului, iar în martie a scăzut la nivelul din decembrie 2022, de 14,6 la sută, pe fondul unor efecte de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acestea au contrabalansat integral influențele de sens opus ce au continuat să vină în primul trimestru din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, dar și din scumpirea unor bunuri de consum importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 12,1 la sută în martie 2023, de la 14,1 la sută în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în trimestrul I 2023, până la 15,3 la sută și 13,2 la sută în martie, de la 13,8 la sută, respectiv 12,0 la sută în decembrie 2022, rămânând totuși la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Noile date statistice reconfirmă creșterea peste așteptări a activității economice și în trimestrul IV 2022, într-un ritm trimestrial doar ușor încetinit, de 1,0 la sută, față de 1,2 la sută în trimestrul III,  evoluție ce implică o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Se reconfirmă, de asemenea, accelerarea creșterii anuale a PIB în trimestrul IV 2022, la 4,5 la sută, de la 3,7 la sută în intervalul anterior. Potrivit noilor date, creșterea economică a fost susținută în acest interval în principal de consumul gospodăriilor populației, al cărui aport a fost urmat la mică distanță de cel al formării brute de capital fix. Totodată, impactul exportului net a rămas doar marginal contracționist, în condițiile în care scăderea amplă de dinamică înregistrată în acest trimestru de volumul importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și-a înjumătățit ritmul anual de creștere, iar cel de cont curent și l-a redus chiar mai puternic, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluției soldului balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date și analize indică o încetinire modestă a creșterii economiei în trimestrele I și II 2023, implicând o decelerare ușoară a acesteia în primele trei luni ale anului curent față de perioada similară din 2022.

Astfel, în ianuarie-februarie 2023, comerțul cu amă­nuntul și mai cu seamă serviciile prestate populației și-au prelungit creșterea robustă în raport cu perioada similară din 2022, iar vânzările auto-moto au continuat să se dinamizeze, în timp ce producția industrială și-a accentuat contracția, iar volumul lucrărilor de construcții și-a decelerat considerabil creșterea. Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a importurilor, care a suferit un declin mult mai pronunțat în primele două luni ale anului, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb. Drept consecință, deficitul comercial și cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.

Efectivul salariaților din economie a continuat să-și tempereze ritmul de creștere în intervalul ianuarie-februarie 2023, însă rata șomajului BIM s-a redus până la 5,4 la sută în luna martie, după creșterea la 5,7 la sută în trimestrul IV 2022, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să-și mărească dinamica anuală deosebit de înaltă. În același timp, sondajele de specialitate din luna aprilie indică o accelerare a scăderii deficitului de forță de muncă raportat de companii, dar și o majorare a intențiilor de angajare în perspectivă apropiată.

Prognoza actualizată a inflaţiei reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuala a inflației va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției.

Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură impactul prezumat al schemelor de plafonare a prețurilor la energie, dar și influențele așteptate să vină din restrângerea în perspectivă a excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei.

În ședința de astăzi, 10 mai 2023, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.