Pe termen scurt, România s-ar putea împrumuta la dobânzi negative la extern. Până atunci, am putea avea în decembrie o emisiune în euro locală

08 12. 2019
florin_citu_orban_4567654_14583600

Dacă România ar ieşi acum pe pieţele externe cu o emsiune de eurobonduri cu maturitate de un an, dobânda ar fi pentru prima dată în istorie de minus 0,20%, potrivit curbei randamentelor publicate de Bloomberg pe 6 decembrie. Cum România nu mai are tmp să iasă în luna decembrie la extern, ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a anunţat o nouă emisiune de eurobonduri în prima parte a anului viitor. Piaţa bancară se aşteaptă ca această emisiune să se petreacă în intervalul 15 ianuarie – 15 februarie.

Până atunci, Ministerul Finanţelor se împrumută intens de pe piaţa internă şi cu toate acestea banii nu sunt suficienţi pentru a finanţa deficitul. Calendarul emisiunilor de titluri de stat pentru luna decembrie prevede un volum de 5,9 miliarde de lei. Mai mulţi analişti din piaţa financiar-bancară susţin că volumul de finanţare aferent lunii decembrie este cuprins între minimum 15 şi maximum 20 de miliarde de lei.

În prima săptămână din luna decembrie Ministerul Finanţelor a luat de la bănci aproximativ 2 miliarde de lei. Ţinând cont de faptul că luna decembrie este practic o lună scurtă din cauza sărbătorilor de iarnă, chiar dacă succesele repurtate de Finanţe în prima săptămână s-ar repeta şi în cele două săptămâni în care statul va avea emisiuni de titluri de stat, nu s-ar atinge decât o valoare maximă de 5 – 6 miliarde de lei.

În acest context, Ciprian Dascălu, economistul şef al ING spunea la începutul lunii că este de aşteptat ca „Ministerul Finanțelor să fie dispus să aloce în luna decembrie cel puțin o sumă similară cu cea din noiembrie sau mai mare, dacă este posibil. De asemenea, nu trebuie exclusă o altă emisiune în euro pe termen scurt”. Ideea unei emisiuni suplimentare în euro pe piaţa locală a fost îmbrăţişată şi de alţi economişti, trezorieri sau bancheri.

O emisiune locală în euro are avantajul că se va ghida după curba randamentelor publicată de Bloomberg care este favorabilă momentan României. După cum spuneam şi la începutul articolului, dobânzile pentru împrumuturile pe un an sunt de minus 0,20%, pe 5 ani de 0,37%, pe 7 ani de 0,95%, în timp ce cele pe 10 ani sunt de 1,46%, pe 15 ani de 2,46% şi de 3,72% la cele pe 30 de ani.

Astfel, o emisiune în euro lansată prin băncile prezente în România, cu acordul, eventual şi participarea băncilor mamă, şi bineînţeles a investitorilor străini, ar putea fi un real succes pentru Ministerul Finanţelor. Economiştii estimează un nivel de 1,7 miliarde de euro, eventual cu o maturitate de 2-3 ani, pentru această emisiune care va funcţiona ca un bridge până la emisiunea de eurobonduri de pe pieţele externe. Sau, Ministerul Finanţelor ar putea utiliza buffer-ul pentru a acoperi necesarul de finanţare, după cum apreciază un raport de cercetare al Erste Group. 

Astfel de scenarii vor mai funcţiona foarte bine încă cel mult şase luni din 2020, sunt de părere analiştii. Dar fără o reducere a deficitului bugetar şi a celui de cont curent lucrurile se vor înrăutăţi. Datoria publică a ajuns la 45% din PIB şi va mai creşte. Deocamdată nu este un nivel foarte mare, cu atât cu cât majorarea datoriei se face pe fondul existenţei unei creşteri a PIB. Riscurile mari din partea datoriei publice vor apărea când ea va creşte în continuare, dar nu va mai exista avansul PIB-ului.

„Cât timp vor exista deficitele gemene atât de mari –  sunt cele mai mari din zona Europei Centrale şi de Est – vor creşte şi dobânzile. Cât timp trendul manifestat în noiembrie şi decembrie, ca investitorii străini să-şi scoată valuta din ţară, cursul leului va continua să se deprecieze”, a declarat Adrian Codârlaşu, preşedintele CFA România.

Încrederea investitorilor s-a deteriorat la finalul anului 2019, obligațiunile pe termen lung au fost vândute, iar leul a fost slăbit, se arată într-un raport al Erste Group. Potrivit acestuia, randamentele pe termen lung au crescut cu 20-30 puncte de bază în noiembrie, cu vânzări declanșate de creșterea conștientizării, de către investitori, asupra stării grave a finanțelor publice.