Pensia de serviciu medie din MAI depăşeşte 4.600 de lei brut în 2018. Numărul pensionarilor, în creştere din luna mai încoace

17 02. 2019
politie_649394857_46662000

Ce ştim

Pensia de serviciu medie brută din MAI a depăşit 4.657 de lei lunar în anul 2018, rezultă dintr-o analiză Economica.net făcută pe baza datelor pe care MAI le-a transmis exclusiv publicaţiei noastre. În total, pensiile de serviciu din MAI au costat peste 3,61 miliarde de lei în anul 2018, ne-au mai spus oficialii Ministerului de Interne. Valoarea include şi diferenţele acordate pensionarilor în urma recalculării pensiilor de serviciu şi revizuirii drepturilor de pensie stabilite anterior datei de 1 ianuarie 2018.

65.105 oameni au încasat, în decembrie 2018, pensie de serviciu plătită de Casa de Pensii Sectorială a MAI, instituţia care administrează pensiile din ministerul de resort. Acesta e cel mai mare nivel al numărului de beneficiari de pensii de serviciu de sub cupola MAI din luna mai 2018 încoace, arată datele pe care Economica.net le-a primit de la Ministerul de Interne. Creşterea numărului de beneficiari de pensii speciale din MAI a început în luna mai 2018 şi a continuat până la sfârşitul anului 2018.

Ce nu ştim încă: suma plătită de la bugetul de stat pentru pensiile de serviciu din MAI în 2017.

Din răspunsurile primite de la MAI la solicitări mai vechi (din 2017 şi 2018), referitoare la acest subiect, rezultă din suma totală brută, plătită de Casa de Pensii Sectorială a MAI pentru pensiile de serviciu se ridică la 2,85 miliarde lei în 2017.

Întrebaţi încă o dată de Economica.net, la începutul anului 2019, care e suma totală cheltuită pentru plata pensiilor de serviciu din MAI în 2017, instituţia ne răspunde că aceasta se ridică la 2,77 miliarde de lei.

  • Iată ce ne-au spus în ianuarie 2019 oficialii instituţiei: „Cuantumul brut alocat de către Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. pentru plata pensiilor de serviciu (militari, polițiști din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum și funcționari publici cu statut special din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor – Ministerul Justiției) a fost de 2.773.960.453 lei pentru anul 2017 și 3.348.490.160 lei pentru anul 2018”.

Până la publicarea acestui articol, Economica.net nu a primit lămuririle solicitate Ministerului de Interne cu privire la informaţiile neconcordate pe care ni le-a transmis. Îndată ce le vom primi, le vom publica.

UPDATE 25 februarie 2019: MAI a răspuns Economica.net că suma totală brută, plătită în 2017 pentru pensiile de serviciu din MAI se ridică la 2,85 miliarde de lei, aşa cum ne şi comunicase iniţial, şi a adăugat să valoarea include şi diferenţele rezultate în urma recalculării pensiilor de serviciu, prevăzută de art. 109/110 din legea pensiilor militare, precum și a modificării/revizuirii drepturilor de pensie militară de stat plătite pentru perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2017. În valoarea pensiilor de serviciu din MAI în 2017, comunicată Economica în 2019, de 2,77 miliarde de lei, instituţia a omis să includă şi diferenţele rezultate în urma recalculării pensiilor, aşa cum ne-au explicat mai sus oficialii instituţiei.

De ce pensiile de serviciu din MAI sunt considerate pensii speciale:

Pensiile de serviciu pe care le primesc profesioniştii din MAI nu li se stabilesc funcţie de contribuţia efectivă la pensii, ca în cazul celor mai mulţi pensionari. Algoritmul de stabilire a cuantumului pensiei e mai avantajos decât pentru restul românilor.

  • Concret, profesioniştii din MAI care primesc pensii de serviciu iau 65% din media soldelor/salariilor lunare brute care au fost realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului de pensie. De asemenea, pensiile de serviciu din MAI se plătesc numai din bugetul de stat.

Vechimea care-i califică pe beneficiari pentru a obţine pensie de serviciu, mai mică decât în cazul majorităţii românilor.

  • Cel puţin 25 de ani vechime efectivă, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

Concret, au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă profesioniştii din MAI care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă.
  • au vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

Iată, pe larg, cum se stabilesc pensiile de serviciu din MAI, potrivit informaţiilor pe care Economica le-a primit de la Ministerul de resort:

„Referitor la modalitatea de stabilire a cuantumului pensiei de serviciu pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, facem următoarele precizări:

Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

  • militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
  • pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută mai sus, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28” .

Art. 108 din legea pensiilor militare prevede: „Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

  • 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
  • 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
  • 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani”.

Astfel, în funcție de vechimea cumulată realizată de pensionar, se acordă procentul de 65% pentru vechimea minimă cumulată de 25 ani, precum și 1% pentru fiecare an care depășește vechimea minimă prevăzută de lege. De asemenea, la stabilirea procentului total se acordă și procentul aferent contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea.

Conform art. 30 „pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28”. Așadar, în cazul în care procentul total depășește plafonul impus de lege, acesta rămâne la valoarea de 85%.

La baza de calcul întocmită potrivit art. 28 din Legea 223/2015, transmisă instituției noastre de către unitatea de la care persoana a trecut în rezervă/i-au încetat raporturile de serviciu, se aplică procentul rezultat în urma aplicării algoritmului precizat anterior, obținându-se pensia militară.

În cazul în care pensionarul deține ordin/semn onorific, acesta se acordă potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ajungând astfel la totalul brut al pensiei militare de stat.

Menționăm faptul că potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”.

În acest context, facem precizarea că prin intrarea în vigoare a prevederilor art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, a fost modificat art. 60 din Legea pensiilor militare de stat, producând efecte asupra beneficiarilor care au trecut în rezervă ori le-au încetat raporturile de serviciu cu unitatea după data de 15.09.2017, în sensul că acestora li se plafonează pensia netă la valoarea mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:

  • diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
  • compensaţiile lunare pentru chirie;
  • valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
  • contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
  • primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
  • indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
  • contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
  • plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
  • compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
  • restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
  • majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
  • drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
  • sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
  • drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
  • sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010 ,cu modificările şi completările ulterioare;
  • alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

Precizări

Datele prezentate în acest articol se referă doar la pensiile de serviciu din MAI. Această pensie poate fi: pentru limită de vârstă, anticipată sau anticipată parţială.

Pensia de serviciu netă reprezintă pensia în cuantum brut, din care se deduce impozitul pe venit. Cota de impozit în cazul pensiilor militare este de 10%, iar venitul impozabil lunar se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei.

Casa de Pensii Sectorială a MAI este instituţia care administrează la nivelul Ministerului Afacerilor Interne sistemul de pensii din România pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi pentru cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărarii, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare asigurate din bugetul de stat.

Economica nu face judecăţi de valoare cu privire la oportunitatea acordării pensiilor de serviciu.