Pensiile speciale ale magistraţilor, ocrotite de CCR, au cele mai mari inechităţi dintre pensiile de serviciu civile

Context

Luni, 20 octombrie, CCR a decis menţinerea privilegiile magistraţilor şi nu a validat reforma pensiilor speciale ale acestora, după ce a amânat de două ori luarea acestei decizii.
Curtea Constituțională a României a decis cu o majoritate strânsă (cinci judecători au respins reforma pensiilor speciale, iar patru dintre ei au validat-o) că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, e neconstituțională. Concret, Instanţa supremă a admis luni, 20 octombrie, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile magistraților, declarând-o neconstituţională.

Dintre toate cele şase categorii mari de beneficiari civili ai pensiilor de serviciu, cele mai mari inechităţi ale algortimului de stabilire a pensiei de serviciu (speciale) îi vizează pe magistraţii civili, arată analizele Economica.net care a scris pe larg despre acest subiect în ultimii şapte ani, pe baza datelor oficiale, obiective, fără judecăţi de valoare. 

Dintre toţi civilii beneficiari de pensii de serviciu, cea mai mare pondere a sumei plătite anual din bugetul de stat în suma totală achitată beneficiarilor de pensie de serviciu se înregistrează în magistratură: peste 80% din suma totală plătită în 2024 magistraţilor pensionari e doar din bugetul de stat şi nu în funcţie de contributivitate, reiese din analiza Economica.net.

• Economica.net a scris deja că peste 87,3% din suma totală plătită pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor civili în anul 2024 provine doar din bugetul de stat, arată o analiză realizată şi publicată deja de Economica.net.

Dintre cele şase categorii mari de beneficiari civili de pensii speciale, cea mai mare sumă din bugetul de stat, fără vreo legătură cu principiul contributivităţii, ci doar urmare a legiferării privilegiului – circa 7 miliarde de lei din bugetul de stat – a fost virată doar pentru pensiile speciale ale magistraţilor civili în perioada 2018 – 2024, arată o amplă analiză exclusivă realizată şi publicată de Economica.net.

Magistraţii pensionaţi au cea mai mare pensie de serviciu medie dintre toate cele şase mari categorii mari de beneficiari civili ai pensiilor de serviciu: peste 24.000 de lei brut lunar în 2024. Am scris pe larg despre subiect aici.

Magistraţii civili pensionari au cel mai avantajos algoritm de stabilire a pensiei de serviciu dintre toţi civilii.

Economica.net reia sintetic cele mai importante concluzii despre pensiile speciale ale magistraţilor, subiect despre care am scris detaliat în ultimii şapte ani.

De ce sunt speciale pensiile de serviciu ale magistraţilor?

Pensiile de serviciu ale magistraţilor civili sunt plătite într-o proporţie covârşitoare de la bugetul de stat şi nu în funcţie de contributivitate.

Peste 87,3% din suma totală plătită pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor civili în anul 2024 provine doar din bugetul de stat, arată o analiză realizată şi publicată deja de Economica.net.

Nuanţat, am plătit din bugetul de stat pentru pensiile magistraţilor civili 1,4 miliarde de lei în anul 2024, cu 14,5% mai mult decât în anul 2023, potrivit analizei Economica.net.

Am plătit din bugetul asigurărilor sociale (BASS) circa 209 milioane lei pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor civili în anul 2024, cu 75% mai mult decât am plătit în anul 2023, reiese din analiza Economica.net. Aceasta este suma totală brută virată magistraţilor civili pensionaţi exclusiv în baza principiului contributivităţii.

Reamintim că pensiile de serviciu ale magistraţilor civili sunt formate dintr-o cotă suportată din bugetul asigurărilor sociale, determinată doar în funcţie de contributivitate, şi dintr-o cotă plătită de la bugetul de stat.
Suma virată de la bugetul de stat pentru plata pensiilor de serviciu civile acoperă diferenţa dintre pensia stabilită prin lege specială şi valoarea pensiei obţinute strict în baza principiului contributivităţii.

Pensia de serviciu medie brută lunară a magistraţilor civili a depăşit 24.500 de lei în anul 2024 şi este cu 12,7% mai mare decât valoarea acestui indicator din anul 2023, arată o analiză exclusivă Economica.net pe baza datelor pe care le-am obţinut de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Dintre cele şase categorii mari de beneficiari civili de pensii speciale, cea mai mare sumă din bugetul de stat, fără vreo legătură cu principiul contributivităţii, ci doar urmare a legiferării privilegiului – circa 7 miliarde de lei din bugetul de stat – a fost virată doar pentru pensiile speciale ale magistraţilor civili în perioada 2018 – 2024, arată o amplă analiză exclusivă realizată şi publicată de Economica.net.

Articole relevante din Legea nr. 303/2022 prin care se stabilesc pensiile magistraţilor:

Articolul 211

(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Vechimea de cel puțin 25 de ani necesară pentru pensionare are în vedere numai vechimea în funcțiile de judecător, procuror, judecător al Curții Constituționale, magistrat-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.

Articolul II

Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituțională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege, aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare, eșalonat, în funcție de anul pensionării, și o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:
a) în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcții;
b) în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2039, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcții;
c) în perioada 1 ianuarie 2040-31 decembrie 2047, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcții;
d) în perioada 1 ianuarie 2048-31 decembrie 2054, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcții;
e) în perioada 1 ianuarie 2055-31 decembrie 2061, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcții.

Articolul III

(1) Pentru judecători, procurori, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani necesară pentru obținerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%.

(2) Persoanele prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și persoanelor care au decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a prezentei legi în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de data intrării în vigoare a acesteia, precum și celor care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul IV

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani și 4 luni. Această vârstă de pensionare crește cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. II.

(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Citeşte şi: