Pensionarii au finanţat cu 1,3 miliarde de lei sistemul asigurărilor sociale de sănătate, în primul trimestru. Au adus peste 6% din banii Fondului Sănătăţii

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România e finanţat în mare parte din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, din CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei lunar, pentru partea de pensie care depăşeşte acest nivel (de 3.000 de lei), dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte, prin intermediul Caselor judeţene de Asigurări de Sănătate din ţară, CASMB, CASAOPSNAJ, medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Economica.net, singura publicaţie din România care analizează execuţia FNUASS, vă arată cele mai importante concluzii despre impactul Legii 141/2025 asupra bugetului Fondului Sănătăţii (Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate).

Legea 141/2025 a adus cele mai importante schimbări în finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, de la înfiinţarea CNAS, corectând astfel distorsiuni istorice în finanţarea FNUASS, după cum Economica.net a arătat deja în analizele publicate. Schimbările aduse finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate aduse prin Legea 141 din 2025 au intrat în vigoare în august 2025.

Efectele directe ale Legii 141 din 2025, în primul trimestru al anului 2026

Aproape 1,38 de miliarde de lei e suma virată la FNUASS de către Casele de Pensii care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depăşeşte acest nivel, în primul trimestru al anului 2026, conform analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS.

Peste 15 milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS în primele trei luni ale anului 2026, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, conform analizei Economica.net.

Cât contează aceşti bani în veniturile Fondului Sănătăţii

CASS reţinută din pensiile de peste 3.000 de lei a contribuit cu 6,6% la veniturile totale ale FNUASS în primul trimestru, arată analiza Economica.net.

Ponderea veniturilor din CASS reţinute exclusiv ca urmare a aplicare a Legii 141 din 2025 (din pensiile peste 3.000 de lei, din asigurarea opţională a celor care au încetat să mai fie scutiţi de la plata CASS) în veniturile totale din contribuţii de asigurări în primele trei luni e de 7,46% în primul trimestru.

Ponderea veniturilor din CASS reţinute exclusiv ca urmare a aplicare a Legii 141 din 2025 (din pensiile peste 3.000 de lei, din asigurarea opţională a celor care au încetat să mai fie scutiţi de la plata CASS) în veniturile totale ale FNUASS în primul trimestru e de 6,7%, arată potrivit analizei Economica.net.

Deficitul a scăzut masiv în primele trei luni

Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) a avut deficit de circa 506 milioane de lei în primul trimestru al anului 2026, de peste cinci ori mai mic decât cel cu care a încheiat primele trei luni ale anului 2025, arată analiza Economica.net.

Iată, pe larg, execuţia bugetului FNUASS în primele trei luni ale anului 2026:

FNUASS a avut venituri totale de aproape 21 de miliarde de lei în primul trimestru din 2026, cu aproape 18% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2025, potrivit calculelor Economica.net.

Fondul (FNUASS) din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate se bazează pe veniturile din contribuţii de asigurări, formate preponderent din CASS reţinută salariaţilor, plătită de unele persoane fizice cu venituri extrasalariale prin declaraţia unică la ANAF, reţinută pensionarilor cu pensii de peste 3.000 de lei, şi plătită de cei care se asigură opţional.  

Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, au ajuns la 18,6 miliarde de lei în primul trimestru din 2026 şi sunt cu aproape 16% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

• Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.
  Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 421 din 2023.
• Începând cu luna august 2025, în veniturile din contribuţii de asigurări intră şi CASS reţinută de Casele de Pensii pensionarilor pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei.

Creşterea cu 16% a sumelor realizate din contribuţii de asigurări la FNUASS în primul trimestru din 2026 faţă de aceeaşi perioadă din 2025 se datorează următoarelor decizii ale executivului:

Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.
Începând cu luna august 2025, pensionarilor cu pensii peste 3.000 de lei li se reţine lunar, de către Casele de Pensii, CASS pentru partea din pensie care depăşeşte 3.000 de lei. Aceşti bani sunt viraţi la FNUASS de către Casele de Pensii, potrivit analizei Economica.net asupra Legii 141 din 2025.

Taxa clawback, a doua sursă de bani la FNUASS

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, au ajuns la 1,8 miliarde de lei în primul trimestru din 2026 şi sunt cu 30% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2025, conform analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS.

Subvenţiile primite de la stat, a treia sursă de bani la FNUASS

Subvenţiile virate de stat s-au ridicat la 426 de milioane de lei în primul trimestru din 2026 şi sunt cu aproape 50% mai mari decât cele virate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Plăţile făcute din FNUASS se ridică la 21,4 miliarde de lei în primul trimestru din anul 2026 şi sunt cu 3% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Cum au fost cheltuiţi banii din Fondul Sănătăţii (FNUASS)

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 7,8 miliarde de lei în primele trei luni, cu aproape 2% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 4,28 de miliarde de lei în primele trei luni din 2026 şi suma de la acest capitol a crescut nesemnificativ faţă de cea virată în aceeaşi perioadă a anului 2025, arată analiza Economica.net.
Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare, potrivit analizei Economica.net.

Plăţile făcute pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, din FNUASS, au ajuns la 4,22 de miliarde de lei în primul trimestru din 2026 şi sunt cu 1% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în ambulator, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 3,35 de miliarde de lei în primul trimestru din 2026, cu 13,6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2025.

Plăţile pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, au ajuns la 1,32 de miliarde de lei în primul trimestru şi sunt nesemnificativ mai mari decât cele efectuate în primele trei luni ale anului 2025.

Cât au contat cheltuielile făcute pe aceste capitole mari prezentate mai sus:

• plăţile pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale au pondere de 36,39% în cheltuielile totale din primul trimestru.
• transferurile între unităţi ale administraţiei publice au pondere de 19,97% în plăţile totale din primele trei luni din 2026.
• cheltuielile pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi au contat în proporţie de 19,71% în plăţile totale ale FNUASS
• plăţile pentru serviciile medicale acordate pacienţilor asiguraţi în amubulator au pondere de 15,65% în cheltuielile totale ale FNUASS.
• cheltuielile cu asigurările şi asistenţa socială au contat în proporţie de 6,19% în plăţile FNUASS, arată calculele Economica.net.