Pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei şi oamenii care s-au asigurat opţional la sănătate au adus aproape 950 de milioane de lei la Fondul Sănătăţii în trei luni, efect direct al eliminării multor excepţii de la plata CASS prin Legea 141

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Economica.net analizează lunar execuţia bugetului FNUASS şi vă arată argumentat cum vă afectează câţi bani se strâng la Fondul Sănătăţii, de la cine, şi cum sunt cheltuiţi.

Efectele directe ale intrării în vigoare a Legii 141 din 2025, care a eliminat multe dintre excepţiile de la plata CASS, corectând astfel unele inechităţi istorice ale finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate: aproape 950 de milioane de lei au fost aduşi la FNUASS în august, septembrie, octombrie 2025 de către pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei cărora li se reţine CASS pentru partea de pensie care depăşeşte pragul de 3.000 de lei şi de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, reiese din analiza Economica.net.

Explic: puţin peste 921 de milioane de lei din suma antemenţionată a fost virată la FNUASS de către Casele de Pensii care au reţinut CASS din pensiile care depăşesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea din pensie care depăşeşte acest nivel.
26,5 milioane de lei e suma virată de ANAF la FNUASS, plătită de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, fie pentru că li s-a eliminat prin lege categoria de coasigurat, în baza căreia au fost asiguraţi la sănătate fără plata CASS, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat opţional, dar de acum plătesc prima tranşă a CASS datorate chiar la momentul când trimit declaraţia unică la Fisc, arată analiza Economica.net.

Despre schimbările aduse finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate am scris pe larg aici: Asigurarea la sănătate în noua lege: fără scutire de la plata CASS pentru coasiguraţi. CASS reţinută din indemnizaţia de creşterea copilului. Scad indemnizaţiile de concediu medical pentru concedii scurte. Plata în tranşe inegale a asigurării opţionale

Subliniez că veniturile realizate la FNUASS strict ca urmare a aplicării Legii 141 din 2025 sunt încă nesemnificative în venitul total al Fondului în perioada analizată ianuarie – octombrie 2025.
Contribuţiile de asigurări, în special CASS, subvenţiile primite de la stat, taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor sunt cei trei piloni care susţin finanţarea întregului sistem al asigurărilor sociale de sănătate în primele 10 luni, potrivit analizei Economica.net.

Scădere semnificativă a deficitului FNUASS în primele zece luni

Fondul Sănătăţii a avut deficit de 2,67 de miliarde de lei în primele 10 luni ale anului 2025, de cel puţin două ori mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2024, urmare a cel puţin dublării subvenţiilor primite de la stat în perioada analizată, arată analiza Economica.net.

Iată, pe larg, execuţia FNUASS în perioada ianuarie – octombrie 2025:

Fondul Sănătăţii a avut venituri totale de aproape 66,4 miliarde de lei în primele 10 luni ale anului 2025, cu 17,5% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Primul şi cel mai solid pilon al finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate – contribuţiile de asigurări, în special CASS

Veniturile realizate la FNUASS din contribuţii de asigurări se ridică la 57,6 miliarde de lei în ianuarie – octombrie 2025 şi sunt cu 14% mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2024.
Aproape 950 de milioane de lei au fost aduşi la FNUASS în august, septembrie, octombrie 2025 de către pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei cărora li se reţine CASS pentru partea de pensie care depăşeşte pragul de 3.000 de lei şi de către persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, după cum Economica.net a arătat pe larg mai sus.

Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la ANAF şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.

Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii 421 din 2023.
Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări în veniturile totale ale FNUASS a ajuns la 85,6% în primele şapte luni ale anului 2025 şi a scăzut cu aproape 4 puncte procentuale faţă de cea din aceeaşi perioadă a anului 2024, pe fondul dublării ponderii subvenţiilor primite de la stat în veniturile totale ale Fondului, arată analiza Economica.net.

Creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări cu 14% în perioada analizată şi ponderea covârşitoare în valoarea totală a veniturilor FNUASS sunt efectul direct al următoarelor decizii ale guvernului:

Majorarea salariului minim brut pe economie la 4.050 de lei din 1 ianuarie 2025.
Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

Subvenţiile primite de la stat la FNUASS au ajuns la 4,4 miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2025 şi sunt cel puţin duble faţă de cele virate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, a adus venituri de 4,3 miliarde de lei în primele 10 luni ale anului 2025, cu aproape 18% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată analiza Economica.net asupra execuţiei FNUASS.

Cum au fost cheltuiţi banii colectaţi la FNUASS

Plăţile totale făcute din FNUASS se ridică la 69 de miliarde de lei în primele 10 luni ale anului 2025 şi sunt cu 11% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Punctual, pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 23,8 miliarde de lei în primele 10 luni ale anului 2025, cu 16,8% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 14,7 miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2025, cu 6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 14,2 miliarde de lei în primele 10 luni ale anului 2025 şi suma de la acest capitol e cu aproape 13% mai mare decât cea virată în aceeaşi perioadă a anului 2024.

• Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare.

Plăţile pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, au ajuns la 4,6 miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2025 şi sunt cu aproape 22% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată analiza Economica.net.

Citiţi aici de ce a fost necesară eliminarea scutirii de la plata CASS pentru mai multe categorii de asiguraţi prin Legea 141: