Pericol de scădere a ofertei de legume și fructe românești din magazine. Fermierii spun că închiderea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină i-ar putea duce în imposibilitatea de a livra suficient

Clubul Fermierilor Români, o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România, spune că  majoritatea antreprenorilor din sectorul agricol, care dețin ferme vegetale , precum și toți antreprenorii din sectorul horticol care au investit (cu sprijinul fondurilor europene) miliarde de euro în diverse tehnologii sunt extrem de îngrijorați față de posibilul scenariu privind închiderea, chiar și temporară, a  punctelor de lansare care le asigură protecția antigrindină.

Totodată, Clubul atrage atenția asupra faptului că neutilizarea sistemelor antigrindină pune în pericol respectarea contractelor pe care cei din sectorul legumicol, pomicol și vitivinicol le-au semnat cu marile lanțuri de magazine și HoReCa.

„Existența acestor puncte de lansare reprezintă nu doar stabilitatea unor producții anuale, ci și o abordare comercială integrată multi-anuală: fermierii au investit în tehnologii de depozitare, condiționare, procesare și ambalare, în scopul listării produselor finite atât în sectorul Horeca, cât și în zona de retail, demersuri care au durat ani de zile, și ar putea fi anulate imediat din cauza închiderii tuturor punctelor de lansare”, transmite asociația, printr-un comunicat.

În acest context și având în vedere că nu există un studiu de impact pe acest subiect,  ei solicită ca sistemul să nu fie închis, nici măcar temorar.

„Soluțiile propuse de Clubul Fermierilor Români, în contextul discuțiilor privind închiderea punctelor de lansare, se referă la evitarea scenariului de închidere parțială sau totală la nivel național – fără niciun studiu de impact – și realizarea unei evaluări punctuale, amănunțite, din perspectivă tehnică, economică și socială, luând în considerare impactul integral pe tot ciclul de producție și valorificare comercială la nivelul fermierilor deserviți de fiecare punct de lansare”.

Potrivit sursei citate, protecția  împotriva daunelor cauzate de grindină a permis agricultorilor să-și securizeze investițiile, să mențină un flux constant de aprovizionare și să asigure siguranța alimentară la nivel național. De asemenea, aceste sisteme au contribuit la scăderea costurilor de asigurare pentru fermieri și la crearea unui mediu mai previzibil pentru planificarea activităților agricole.

„În contextul unui posibil scenariu al întreruperii funcționării sistemului național antigrindină, asigurarea culturilor în privința riscului de grindină – chiar fiind absolut necesară – nu este o soluție exclusivă, acoperitoare și viabilă pentru sectorul horticol, datorită obligațiilor comerciale multi-anuale asumate de aceștia pe termen scurt și mediu în raport cu piața (RETAIL și HORECA)”, mai spun fermierii.

Din datele Clubului Fermierilor, Sistemul Național Antigrindină protejează 2,4 milioane de hectare, având un cost aproximativ de 11–19 euro/ha, dar beneficii directe pentru aproximativ două milioane de persoane.

Utilizarea rachetelor produse de ROMARM S.A. asigură atât prevenirea formării grindinei, cât și stimularea precipitațiilor, fără impact negativ asupra mediului. Substanțele utilizate, clorura de calciu și clorura de sodiu, sunt naturale și inofensive pentru ecosistemul spațiului rural.

„Studiile și testele efectuate confirmă eficacitatea acestui sistem în diminuarea riscurilor asociate fenomenelor meteorologice extreme. Astfel că, întreruperea acestui program ar expune agricultura și infrastructura la vulnerabilități majore, afectând securitatea alimentară și compromițând o investiție strategică a statului”, au mai transmis fermierii într-o scrisoare deschisă adresată Prim-ministrului.

La nivel global, tot mai multe țări implementează sisteme de combatere a fenomenelor meteorologice periculoase, în special pentru reducerea pagubelor provocate de grindină în
agricultură. Este, spre exemplu, cazul Croației, Ungariei, Serbiei, sau Franței care utilizează tehnologii variate – de la metoda rachetelor antigrindină și generatoare terestre (GT), până la intervenții aviatice.

Aceste sisteme sunt coordonate de ministerele agriculturii sau de servicii meteorologice specializate, iar suprafețele protejate ajung la peste 1,5 milioane hectare în unele cazuri (ex. Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria).

„În acest context, România are nevoie de o adaptare și implementare extinsă a sistemelor de combatere a fenomenelor meteo periculoase, pe modelul bunelor practici internaționale, pentru a proteja zonele agricole vulnerabile frecvent afectate de grindină”.

Amintim că, din septembrie 2024, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor nu mai funcționează din cauza lipsei alocării fondurilor necesare activității. Astfel, potrivit unei comunicări a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), unitățile de combatere a căderilor de grindină operate de către IAA (Intervenții Active în Atmosferă) au intrat în regim de conservare și pază.

Totuși, din informațiile Economica, sistemul a mai fost folosit, în unele locuri, anul trecut. Anul acesta sistemul a fost însă oprit complet, în condițiile în care, în anumite zone, a căzut grindina.

Oprirea sistemului a fost cauza și urmare a reacțiilor din partea unor fermieri din Prahova, Vrancea, Iași și Vaslui,

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România.