Pericol pentru cel mai mare proiect energetic al României? Un ONG de mediu cere la tribunal anularea autorizației de construire a conductei pentru gazele din Marea Neagră

Ministerul Energiei a emis autorizația în 2018, iar aceasta a expirat încă din 2021, înainte ca lucrările de construcție să înceapă, arată organizația, arată Bankwatch.Totodată, asociația de protecție a mediului invocă nelegalitatea acordului de mediu, care stă la baza emiterii autorizației de construire.

Bankwatch România a constatat că autoritățile nu au evaluat impactul transfrontalier de mediu al proiectului, deși se află la doar 10 km de granița cu Bulgaria și subtraversează Brațul Borcea al Dunării. Mai mult, Transgaz nu a analizat în mod riguros contribuția proiectului la agravarea schimbărilor climatice, acuză ONG-ul.

“Prin demararea procesului semnalăm lipsa de interes a autorităților române cu privire la protejarea mediului și sănătății publice. Proiectul a beneficiat deja de nenumărate derogări de la legislația de protecție a mediului, dar tot nu a reușit să respecte procedurile de bază pentru construirea legală. Este un joc periculos și iresponsabil care ar putea avea efecte negative asupra naturii României și asupra sănătății publice”, declară Vlad Popescu, directorul Bankwatch România.

ONG-ul spune că nu arm ai trebui ca Guvernul să extindă infrastructura pentru combustibilii fosili.

“Conducta va facilita dublarea consumului de gaz fosil în România începând cu 2027, conform estimărilor Transgaz.

Gazoductul ar urma să transporte cel puțin 100 mld. mc de gaze din Marea Neagră, cu emisii de dioxid de carbon estimate de către un studiu independent la 10,4 milioane de tone pe an, mai mult decât emisiile de la termocentralele pe cărbune în 2022, tocmai acel combustibil poluant pe care se presupune că gazul l-ar înlocui.  Cumulat, cele două proiecte au un impact climatic semnificativ care nu este însă prevăzut nici în acordul de mediu emis în 2018 pentru Tuzla-Podișor, dar nici în cel emis în 2024 pentru Neptun Deep”, arată Bankwatch.

„Autoritățile nu recunosc gravitatea situației climatice și continuă să extindă infrastructura de gaze fosile. În 2024 am trăit cel mai cald an din istoria omenirii, în România ne-am confruntat cu secete prelungite și furtuni puternice, care se vor intensifica în viitor. Dezastrele climatice din lume au costat mai mult ca niciodată. Contrar a ceea ce ni se spune, gazul fosil nu este o soluție pentru combaterea schimbărilor climatice. Acesta contribuie la încălzirea atmosferei și la degradarea sănătății oamenilor”, a spus Raluca Petcu, coordonator campanie gaze fosile la Bankwatch România.

“Gazoductul Tuzla-Podișor afectează și 13 arii naturale protejate de interes european și trei situri RAMSAR, regiuni cu resursă de mare valoare naturală şi economică, dar evaluarea impactului a fost realizata doar pentru 8 dintre ele. Printre acestea se numără Parcul Natural Comana, o oază de relaxare pentru mulți bucureșteni, care adăpostește specii vulnerabile și rare, vegetale și animale, dar și zone speciale de interes științific, istoric sau peisagistic”, mai spune Bankwatch

Procesul a fost inițiat la Curtea de Apel Cluj, de către Bankwatch România, filiala Cluj.