Pericol pentru Ungaria. Optimismul lui Viktor Orban, un risc pentru economie, avertizează şeful Consiliului Fiscal

Guvernul premierului Viktor Orban previzionează pentru anul viitor un avans al economiei de 4,1%, mult peste estimările analiştilor intervievaţi de Reuters, de 3,2%, şi ale Fondului Monetar Internaţional, de 2,6%, scrie Agerpres.

Agenţia de evaluare financiară S&P Global, care luna trecută a înrăutăţit perspectiva ratingului de credit atribuit Ungariei de la stabilă la negativă, citând temerile legate de stabilitatea fiscală, se aşteaptă în 2026 la o expansiune a PIB-ului de 2,5%.

„Cel mai important risc pentru buget este ca traiectoria de creştere a economiei în 2026 să se dovedească prea optimistă. Există incertitudini semnificative în jurul avansului PIB-ului din acest an, şi cu siguranţă se menţin incertitudinile şi în privinţa evoluţiei economiei anul viitor”, a declarat Gabor Horvath.

Orban se bazează pe redresarea economiei pentru ca la alegerile din 2026 să obţină un nou mandat dar analiştii spun că se va confrunta cu cea mai serioasă opoziţie de mai mult de un deceniu. Redresarea, aşteptată încă de anul trecut, nu a avut încă loc, forţând Guvernul să reducă cheltuielile, să majoreze taxele şi să înrăutăţească prognoza privind creşterea PIB-ului Ungariei în 2025.

Datele preliminare publicate luna trecută de Oficiul de Statistică de la Budapesta arată că PIB-ul Ungariei a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2025, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat un avans de 0,6%. Comparativ cu primul trimestru din 2024, economia a stagnat în primele trei luni din acest an.

„Datele reprezintă o altă surpriză neplăcută. Scăderea încrederii companiilor a dus probabil la un declin suplimentar al investiţiilor, în timp ce slăbiciunea pieţelor externe indică date nefavorabile privind exporturile”, a apreciat economistul Orsolya Nyeste de la Erste Group Bank.

Datele nu includ posibilele efecte negative ale războiului comercial, care în următoarele trimestre va reprezenta un risc suplimentar la adresa economiei Ungariei, a adăugat Nyeste.

Guvernul de la Budapesta vrea să reducă anul viitor deficitul bugetar la 3,7% din PIB, de la nivelul previzionat de 4% din PIB în 2025, şi 4,9% din PIB în 2024. Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteaptă pentru anul viitor la un deficit bugetar la 4,2% din PIB.

Ţinând cont de incertitudinile cu care se confruntă economia mondială, adoptarea timpurie a bugetului pe 2026 nu este de ajutor, a declarat Horvath. Acesta a explicat că este riscant ca autorităţile să presupună că reducerile fiscale semnificative acordate familiilor pot fi finanţate printr-un avans mai important al economiei, în condiţiile în care rămân în vigoare taxele speciale impuse companiilor.

Luna trecută, Moody’s Analytics aprecia că Europa Centrală are un spaţiu fiscal limitat pentru a contracara lovitura economică dată de taxe, având în vedere nivelul ridicat al deficitelor în această regiune dependentă de exporturi, şi trebuie să găsească noi motoare de creştere pe fondul restructurării economiei mondiale.

În pofida unei expuneri directe reduse a exporturilor spre SUA, Europa Centrală se numără printre regiunile din UE cele mai dependente de schimburile comerciale, în condiţiile în care ponderea exporturilor de bunuri în PIB variază de la 75,5% în Slovacia şi până la 39,4% în Polonia, în toate cazurile peste media din UE care este de 34,2%.