Peru: Alegeri prezidenţiale cu număr record de candidaţi, marcate de insecuritate şi neîncredere

Adaugă-ne ca sursă preferată

Niciun candidat nu a depăşit 15% din intenţiile de vot, ceea ce face ca un al doilea tur pe 7 iunie să fie aproape inevitabil în această ţară, care se pregăteşte să îşi aleagă al nouălea preşedinte în ultimii zece ani.

Peste 27 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne în cadrul unor alegeri obligatorii care marchează şi revenirea la un Parlament bicameral pentru prima dată din 1990.

Cu opt preşedinţi din 2016, dintre care jumătate au fost puşi sub acuzare, funcţiile politice suferă de o profundă discreditare, pe fondul scandalurilor repetate de corupţie.

Pe străzile din Lima, scepticismul este palpabil.

„Nu aş vota pentru nimeni. Sunt atât de dezamăgită de toţi liderii”, mărturiseşte Maria Fernandez, o vânzătoare în vârstă de 56 de ani. „Am fost guvernaţi de oameni corupţi, hoţi şi fără scrupule”, a adăugat ea.

Potrivit postului de radio RPP, cel puţin 252 de candidaţi pentru diversele funcţii propuse pentru alegeri au condamnări penale.

Acest climat de neîncredere este confirmat de Latinobarometro: peste 90% dintre peruvieni spun că au puţină sau deloc încredere în guvernul şi în parlamentul lor.

Buletinul de vot, cu o lungime de 44 de centrimetri, reflectă complexitatea alegerilor.

Keiko Fujimori, candidata de dreapta pentru a patra oară, este considerată favorită. Ea este la mică distanţă de comediantul şi prezentatorul de televiziune Carlos Alvarez, ultraconservatorul Rafael Lopez Aliaga, octogenarul centrist Ricardo Belmont şi candidaţii de stânga, inclusiv Roberto Sanchez.

Preocuparea dominantă în societate rămâne însă insecuritatea.

„Este de departe cea mai îngrijorătoare problemă din cauza nivelului incredibil de asasinate, crime la comandă şi jafuri”, spune Francisco Garcia, un student în vârstă de 18 ani, încă indecis în ajunul votului.

Duminica trecută, 16% dintre alegători au declarat că sunt încă indecişi şi 11% se gândeau să nu voteze niciun candidat, potrivit datelor furnizate de poliţie.

Omuciderile s-au mai mult decât dublat din 2018, ajungând la aproximativ 2.600 pe an, în timp ce plângerile de extorcare au crescut de opt ori, potrivit poliţiei.

Această creştere a violenţei coincide cu sosirea grupurilor infracţionale transnaţionale, în special din Venezuela, care operează alături de bandele locale implicate în extorcare şi crime la comandă.

În Peru, o ţară cu 34 de milioane de locuitori, unde aproape 70% din forţa de muncă este angajată în sectorul informal, locurile de muncă precare facilitează recrutarea tinerilor de către grupările infracţionale.

Companiile de transport public se numără printre principalele ţinte, 75 de şoferi fiind ucişi în 2025, în principal în Lima, potrivit poliţiei.

Extorcarea afectează şi şcolile private, micile afaceri şi grupurile muzicale.

Confruntaţi cu această insecuritate, candidaţii au înaintat o serie de propuneri radicale, de la construirea de închisori în junglă înconjurate de şerpi veninoşi până la oferirea de recompense ofiţerilor de poliţie care ucid criminali sau reinstaurarea pedepsei cu moartea.

„Acestea sunt propuneri populiste şi incoerente”, spune Francisco Garcia.

Într-un interviu acordat AFP vineri, Keiko Fujimori a promis că va deporta migranţii fără acte, va atrage investiţii americane şi se va alinia valului de guverne conservatoare din America Latină susţinute de administraţia Trump.

Fiica fostului preşedinte Alberto Fujimori (1990-2000), condamnat pentru corupţie şi crime împotriva umanităţii, mizează pe moştenirea tatălui ei, căruia unii peruani îi atribuie încă victoria înfrângerii gherilelor de extremă stânga şi sfârşitul hiperinflaţiei.

Potrivit sociologului David Sulmont, „există o deconectare semnificativă între ofertele politice şi aşteptările publicului”, niciun candidat nereuşind să genereze un entuziasm autentic.

Campania a fost „mai superficială, mai emoţională, condusă mai mult de impulsuri” decât de programe concrete, analizează expertul în opinia publică Luis Benavente, descriind un climat general de „dezamăgire”.

Secţiile de votare se deschid la ora 7:00 (12:00 GMT) şi se închid la ora 17:00 (22:00 GMT)