Peste 140.000 de cetăţeni din afara UE muncesc în România, în posturi refuzate repetat de români. Aproape jumătate sunt din Nepal şi Sri Lanka şi lucrează ca muncitori necalificaţi – analiză

Întâi, explicăm termenii folosiţi în articol:
Prin „străini” înţelegem cetăţeni din afara UE, a Spaţiului Economic European şi din afara Elveţiei.

Peste 148.000 de străini aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025, au răspuns pentru Economica.net oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Numărul străinilor care aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025 e cu aproape 48% mai mare decât cel înregistrat la finalul anului 2024, arată analiza Economica.net pe baza datelor pe care le-am obţinut de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
Numărul străinilor care aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025 e aproape dublu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2023, reiese din calculele Economica.net.

Majoritatea străinilor cu permis de şedere în scop de angajare au între 18 şi 34 de ani (aproape 80.500 de oameni), reiese din informaţiile pe care le-am primit de la IGI.

Aproape 67.500 dintre cetăţenii extracomunitari cu permis de şedere în scop de muncă au între 35 de ani şi 64 de ani, arată datele pe care Economica.net le-a obţinut de la IGI.

Bucureşti , Ilfov, Constanţa – judeţele în care muncesc şi trăiesc cei mai mulţi străini aduşi la muncă de angajatorii din România.

Cei mai mulţi străini s-au stabilit în Bucureşti (38.407 oameni), Ilfov (21.066 de persoane), Constanţa (9.242 de oameni), Timiş (7.932 de oameni), Cluj (7.525 de oameni), Braşov (6.382 de oameni), Sibiu (5.143 de persoane), Prahova (4.016 persoane), Bihor (3.780 de oameni), Iaşi (3.421 de oameni), potrivit analizei Economica.net pe baza răspunsurilor primite de la IGI.

Majoritatea cetăţenilor extracomunitari sunt aduşi la munca necalificată, refuzată în mod repetat de români.

Cei mai mulţi străini au fost aduşi de angajatorii din România ca să lucreze în posturi de manipulant marfă (peste 12.000 de oameni), curier (peste 10.600 de oameni), muncitor necalificat în construcţii (peste 9.600 de oameni), ajutor de bucătar (aproape 7.000 de oameni), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (aproape 6.400 de persoane), muncitor necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii (aproape 4.400 de oameni), femeie de serviciu (aproape 3.400 de persoane), spălător de vase în bucătărie (circa 3.300 de oameni), ambalator manual (3.032 de persoane), lucrător comercial (2.236 de oameni), muncitor necalificat în agricultură (2.180 de oameni), îngrijitor clădiri (1.938 de oameni), arată analiza Economica.net pe baza răspunsurilor pe care le-am obţinut de la IGI.

Cei mai mulţi străini cu permis de şedere în scop de muncă în România sunt din Nepal în 2025, în 2024, în 2023 şi în 2022, arată analizele Economica.net despre subiect, realizate în fiecare an.

Vedem două dinamici notabile în analiza surprinsă în tabel:

Numărul cetăţenilor din Nepal cu permise de şedere în scop de muncă a crescut cu 71% în perioada analizată (31 decembrie 2025 faţă de 31 decembrie 2024). Nepalezii sunt şi cei mai mulţi străini care au permise de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025 şi înregistrează cea mai mare creştere procentuală anuală a numărului de permise antemenţionate dintre toate naţionalităţile din afara UE, SEE, Elveţiei, arată analizele anuale făcute de Economica.net despre subiect.

Numărul egiptenilor cu permise de şedere în scop de angajare aproape s-a dublat în perioada analizată.

Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România pentru anul 2026.

Executivul a aprobat, pentru anul 2026, un contingent de 90.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România, pentru a acoperi deficitul de personal din mai multe domenii, prin HG nr. 1169/2025, în vigoare din 31 decembrie 2025.

Executivul stabileşte prin hotărâre, adoptată ori la final de an pentru anul următor, ori la începutul lunii ianuarie pentru anul în curs, contingentul de noi lucrători străini (adică din afara UE) care pot fi aduşi de către angajatori la muncă în România, pe parcursul anului.

Guvernul a menţinut contingentul de noi lucrători extracomunitari care pot fi aduşi în România la nivelul de cel mult 100.000 de oameni anual, din 2022 până în 2025 inclusiv, conform unei analize Economica.net. 

Aceasta e soluţia asumată de Guvern la problema complexă a numărului mare de locuri de muncă fie refuzate, fie nedorite de români.
Economica.net a arătat în articolele publicate despre acest subiect că motivele pentru care românii refuză aceste posturi vacantate repetat de angajatori sunt veniturile modeste, care întreţin spirala sărăciei în muncă, locurile de muncă se află la distanţă mare faţă de casele candidaţilor, cu volum mare de muncă şi perspective de promovare profesională limitate.
Unii dintre cei care sunt eligibili să ocupe aceste posturi preferă să lucreze ocazional în străinătate ca să îşi sporească şansele să iasă din spirala sărăciei în muncă din ţara noastră, alţii aleg să lucreze în gospodăria proprie, iar unii dintre ei îşi deschid mici afaceri.