Peste 250 de persoane fizice au făcut sesizare penală la DNA şi Curtea de Conturi împotriva BNR

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Conform mai multor păreri avizate din mediul economic şi financiar românesc, necesarul de împrumut s-ar fi situat în jurul valorii de 5 mld euro (este citată opinia lui Theodor Stolojan). În aceste condiţii, România a solicitat şi obţinut o sumă de patru ori mai mare. Ma mult, destinaţia şi modul de administrare a acestor bani nu sunt foarte transparente şi ridică numeroase semne de întrebare. Considerăm că acest împrumut, dacă a fost supradimensionat aşa cum reiese din informaţiile apărute în ultima perioadă, a prejudiciat statul român şi pe cetăţenii lui, lucru care impune verificarea de urgenţă atât a necesităţii de a contracta acea sumă, cât şi a modalităţii de administrare şi a fluxurilor financiare ulterioare”, spune Ion Robu, una dintre cele 250 de persoane care a depus sesizare penală la DNA şi CCR contra lui Mugur Isărescu şi Traian Băsescu.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, declară că „Domnul Piperea nu este la prima încercare să-şi crească notorietatea pe seama BNR aşa că singurul lucru care mă miră este că i-au trebuit opt ani sa proceseze această informaţie. Accesul la justitie este liber aşa că îi urez succes. Va avea acelaşi succes pe care l-a înregistrat şi până acum prin sesizările pe care le-a făcut la ANI, DNA sau Comsia Europeană, care evident nu au dus nicăieri. Urmează ONU şi NATO, probabil.Suntem oricând gata să explicăm însă tot ce ţine de acordul respectiv orcui adresează întrebări oneste, un acord semnat de Guvernul României, aprobat de Parlament şi finalizat cu succes prin plata tuturor tranşelor de împrumut”.

Demersul celor de la GCCC a fost popularizat de avovatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de facebook. 

Sesizarea făcută de membrii GCCC, destul de amplă şi bine documentată, cu link-uri către actele, comunicate şi analizele BNR, FMI, Guvern şi declaraţii ale oficialilor din vremea respectivă arată că împrumutul supradimensionat a fost făcut şi la solicitarea băncilor prezente în România, care după venirea banilor au putut să trimită anual băncilor mamă sume cuprinse între 5 şi 10 miliarde de lei (n.n. – rambursarea anticipată a liniilor de credit care au premis creditele din perioada de boom economic). În plus, se precizează că, în perioada următoare împrumutului de la FMI, angajaţii BNR au primit bonusuri de până la 10% din profitul anual al BNR.

Una dintre cele mai grave acuzaţii transmise în respectivele sesizări este cea referitoare la utilizarea nelegală a sumelor împrumutate pentru sprijinirea politicii monetare a BNR şi nu în folosul statului, cu trimitere clară către deprecierea cursului de schimb leu/euro în perioada respectivă, de la 3,6 lei la 4,2 lei. Faptul că, după această scurtă perioadă, împrumutul a început să fie rambursat anticipat către instituţiile internaţionale demonstrează în opinia contesatatarilor faptul că România nu a avut niciodată nevoie de acest împrumut.

„Conform informaţiilor apărute în spaţiul public, cheltuielile suplimentare cu titlu de dobândă generate de accesarea acestui împrumut, de 4 ori mai mare decât suma necesară, s-ar situa în jurul valorii de 2 mld euro. Tot în acea perioadă românii s-au confruntat cu tăieri de salarii, falimentul a sute de mii de firme, pierderea locurilor de muncă, incapacitatea României de a ieşi din criză – lucruri întâmplate în contextul unor restricţii şi limitări impuse de FMI sau de autorităţi naţionale. Aceste măsuri au condus la ruinarea unui număr incomensurabil de cetăţeni români, printre aceştia aflându-se debitorii în franci elveţieni, dintre care foarte mulţi sunt bugetari. Conform informaţiilor apărute în spaţiul public, concomitent cu ruinarea miilor de cetăţeni români, de acest împrumut au beneficiat băncile al căror lobby ar fi contribuit la accesarea împrumutului. De asemenea, salariaţi ai BNR, instituţie implicată în contractarea acestui împrumut uriaş, şi-ar fi acordat bonusuri exorbitante, exact în acea perioadă, lucru care trebuie, de asemenea, investigat de urgenţă. Zeci de persoane au sesizat deja autorităţile menţionate, iar de la Curtea de Conturi am primit şi numere de înregistrare. Aşteptăm acelaşi lucru şi din partea DNA”, se arată în hârtia trimisă de cei cu credite în franci.

Sesizările transmise de cei 250 de reprezentanți GCCC arată că instituţiile menţionate şi reprezentanţii lor se fac vinovate de încălcarea art. 297 Cod Penal, pentru infracțiunea de abuz în serviciu, art. 301 infracțiunea de conflict de interese, Art. 309 din Codul penal, Art. 367 infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, etc.

Vedeţi, ataşat în galeria foto sesizările trimse către DNA şi Curtea de Conturi