Peste 30% dintre grădiniţele şi creşele acreditate din România sunt private. Statul descurajează investiţiile privaţilor în educaţie – Patronat

Economica.net
20 03. 2017
06_67124800

Peste 30% dintre grădiniţele şi creşele acreditate din România sunt private, informează Patronatul Investitorilor Autohtoni. În perioada 2010 – 2015, numărul grădiniţelor private acreditate a crescut cu 59% (de la 222 de unităţi în 2010, la 355 de grădiniţe în 2015), potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Aceste cifre demonstrează fără echivoc creşterea continuă a implicării capitalului privat în sistemul de educaţie, creştere care, pe de o parte, stimulează competiţia din învăţământ, iar pe de altă parte, are creează unităţi de învăţământ în zonele prost acoperite de sectorul public, spune Patronatul Investitorilor Autohtoni.

Învăţământul este cel de-al cincilea sector angajator din România, după industria prelucrătoare, comerţ, transport şi construcţii, cu un număr de peste 335.000 de contracte individuale de muncă în anul 2016. Învăţământul preuniversitar are cei mai mulţi salariaţi din Educaţie. Circa 83% din numărul total de contracte din Educaţie sunt ale angajaţilor din învăţământul preuniversitar. Implicarea capitalului privat în învaţământul preuniversitar a crescut constant, compensând reducerile de unităţi şcolare din sectorul public, informează astăzi Patronatul Investitorilor Autohtoni.

Cu toate acestea, educaţia preuniversitară privată se confruntă în continuare cu o serie de probleme sistemice, care pe de o parte creează bariere majore de intrare pe piaţă pentru noii antreprenori, iar pe de altă parte, îngreunează sau chiar blochează funcţionarea eficientă a unităţilor existente, pe fondul mai multor reglementări discriminatorii între sectorul public şi cel privat, semnalează Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Concret, Patronatul Investitorilor Autohtoni atrage atenţia asupra:

  • ambiguităţior privind reglementarea regimului juridic al înfiinţării, organizării și funcţionării unităţilor de învăţământ privat, care favorizează apariţia unor situații interpretabile inclusiv din punct de vedere fiscal;
  • sprijinului redus acordat unităţilor private care şcolarizează copii cu cerinţe educaționale speciale, precum şi finanţării orelor individuale și a programelor recuperatorii;
  • acordării finanţării strict pentru unităţile acreditate, nu şi pentru cele autorizate, ceea ce creează importante bariere de finanţare a activităţii pentru viitorii antreprenori;
  • birocraţiei ridicate a proceselor de acreditare şi de menţinere a acreditării, ca urmare a numărului ridicat de norme, reglementări, cerinţe sau documente solicitate de diferite instituții;
  • lipsei unor proceduri clare pentru învățământul privat, care să țină cont de particularitățile acestui sector prin comparație cu cel public (spre exemplu, procedura de numire a directorilor în învățământul privat sau procedura de titularizare a cadrelor didactice);
  • rigidităţii reglementărilor privind regimul cheltuielilor permise din finanţarea acordată grădiniţelor acreditate, ceea ce limitează posibilităţile de finanţare a unor activităţi educaţionale;
  • lipsei parteneriatelor public-private pentru finanţarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în şcoli private.
  • implicării reduse a reprezentanţilor învăţământului privat în procesul de luare a deciziilor şi elaborare de reglementări cu implicaţii asupra sectorului de activitate;

Problemele sus-menționate sunt sistemice, ele putând fi subsumate unei probleme de fond a sistemului de învățământ preuniversitar, și anume lipsa unor norme clare și stabile, care să reglementeze, fără echivoc, modalitatea de constituire, organizare și funcționare a unităților private, spune PIAROM. 

În contextul ambiguităților existente în legislaţia actuală, în care reglementările sunt insuficient adaptate pe specificul sectorului privat, PIAROM atrage atenția că antreprenorii din acest sector sunt în permanență supuși riscului unor interpretări discreționare ale legislației din partea diferitelor organisme de control sau chiar din partea entităților subordonate Ministerului Educației Naționale, în trecut fiind semnalate numeroase situații practice în care inspectorate școlarele au interpretat spețe similare în mod diferențiat.

PIAROM susține necesitatea unei reforme reale a sistemului de educație preuniversitar privat și solicită Ministerului Educației Naționale crearea rapidă a unui grup de lucru care să dezbată problemele învățământului privat și să identifice soluții de remediere a acestora, prin norme și reglementări concrete.