Peste 6 din 10 firme din România folosesc inteligența artificială, dar doar 3% au integrat-o în procese – studiu

Edge Institute și Confederația Patronală Concordia au lansat studiul „Utilizare răspândită, integrare superficială. Inteligența artificială în firmele din România”, bazat pe un sondaj reprezentativ pe 1.003 firme cu cel puțin 10 angajați.

Potrivit Eurostat, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale (IA) în firme, cu 5,2%. Studiul măsoară utilizarea mai larg, inclusiv folosirea informală a unor instrumente de tip chatbot de către angajați, și arată că IA este prezentă în majoritatea firmelor românești. De cele mai multe ori însă, tehnologia este folosită superficial: fără reguli, fără formare și fără fundamentul digital care ar aduce câștiguri de productivitate.

Principalele concluzii

1. Utilizare răspândită, integrare superficială. 61,7% dintre firmele cu cel puțin 10 angajațI folosesc IA într-o formă sau alta, dar doar 13,5% o folosesc regulat, iar 3,3% au integrat-o în procesele firmei. În 56% dintre firmele care folosesc IA, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați.

2. Firmele nu sunt pregătite instituțional. Doar 20% dintre firme au vreo măsură de formare a angajaților, 26% au vreo regulă de utilizare responsabilă a IA, iar 15% consideră IA o componentă importantă a strategiei.

3. Digitalizarea contează mai mult decât mărimea firmei. 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate (55% dintre firmele cu 10-25 de angajați, față de 3% dintre cele mari). Utilizarea IA crește de la 33% la firmele fără instrumente digitale la 91% la cele cu trei sau mai multe, iar la același nivel de digitalizare, mărimea firmei nu mai are un efect semnificativ.

4. Decalajul riscă să se adâncească. 30% dintre firme vor să investească în IA: 6% dintre cele fără instrumente digitale și 75% dintre cele cu cinci sau mai multe. 78% dintre firmele care vor să investească au nevoie de finanțare externă. La polul opus, 39% dintre firme nu au analizat IA și nu o consideră relevantă.

Alexandru Dănescu, coautor al studiului, a subliniat următoarele aspecte:

„Economia românească nu duce o lipsă de interes față de inteligența artificială (IA), dar are în schimb o problemă de digitalizare. Aproape jumătate dintre firme sunt deloc sau slab digitalizate, deci în aceste organizații IA înseamnă cel mult un chatbot folosit de un angajat. Tocmai de aceea, finanțările publice în această direcție trebuie să înceapă cu digitalizarea de bază înaintea oricărui demers de integrare a IA în activitățile firmelor.”

Recomandări: digitalizarea de bază înaintea IA

Schema PNRR „Digitalizarea IMM-urilor”, singura schemă de granturi pentru firmele care vor să se echipeze digital, are termen de plată 30 octombrie 2026. Programul de guvernare 2026-2028 anunță vouchere pentru adoptarea IA, cloud și securitate cibernetică în IMM-uri, dar nu precizează bugetul și calendarul lor.

Studiul propune trei principii pentru finanțările viitoare:

• Banii publici pentru IA să ajungă la firmele care o folosesc, nu doar la cele care o dezvoltă. România pare slab poziționată în cursa dezvoltării IA, dar o poate câștiga pe cea a utilizării tehnologiei pentru productivitate.
• Digitalizarea de bază înaintea IA. Primul pas este un instrument digital pentru funcții de bază, cum ar fi gestiunea electronică a documentelor.
• Sprijinul să ajungă și la firmele care nu îl caută, prin diagnostic digital gratuit oferit la scară largă și exemple aplicate de folosire a IA în firme din același sector.

Studiul a fost dezbătut joi seară la evenimentul „Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?”. Prezentarea studiului a fost urmată de un panel între Radu Mihaiu (președintele Comisiei IT&C, Camera Deputaților), Cristi Movilă (fondator și CEO, OptiComm.AI) și Radu Postolache (președinte ANIS și General Manager, Qualysoft), care au discutat despre nevoile companiilor, oportunități și direcția UE cu privire la acest aspect.

A urmat un dialog cu Bogdan Dumitru, ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială. Cu privire la relația dintre stat și mediul privat, ministrul delegat a subliniat că statul ar trebui cel puțin să nu creeze obstacole suplimentare mediului de afaceri. Tot în marja evenimentului de ieri, ministrul delegat a detaliat măsura voucherelor propuse pentru sprijinirea integrării IA în firme:

„Aşa cum sunt şi în programul de guvernare, aceste vouchere vin, în primul rând, să ajute o companie, în special IMM-urile, să valideze un proces, să valideze o anumită integrare, o adopţie a unor componente IA în ecosistemul lor.

Dacă acest proces va funcţiona, el va primi în continuare genul ăsta de suport. Vorbim de două lucruri: să ajutăm IMM-urile să obţină, să fie capabile să valideze, să aibă acces la resurse pentru validarea unui proces, iar dacă procesul produce rezultatele scontate, atunci să fie implementat complet”, Bogdan Dumitru, ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială.

Sondajul a fost comandat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia și realizat de MIA între 30 iunie și 28 iulie 2026, prin 1.003 interviuri telefonice cu decidenți din firme cu cel puțin 10 angajați (proprietari, directori, responsabili IT sau alți manageri de top). Rezultatele sunt ponderate pentru a fi reprezentative la nivel național. Autorii studiului sunt Roland Kristo, Alexandru Dănescu și Vlad Zaha.