Peste 8 din 10 români folosesc inteligența artificială. Unde acceptă AI în instituțiile statului – studiu

Sondajul a fost realizat în perioada 17-21 iunie 2026, pe un eșantion de 2.002 respondenți, în cadrul studiului „Digitalizarea serviciilor publice în România III” și este reprezentativ național pentru populația adultă a României.

Concluzia sondajului este că cetățeanul român a adoptat inteligența artificială, inclusiv la locul de muncă și în mediul educațional, înaintea oricărei politici publice, a oricărui program de formare sau instrucțiuni instituționale.

Analizând generațiile tinere, adopția este aproape universală (peste 95% în grupa de vârstă 18-39 de ani), ceea ce înseamnă că generația care va defini viitorul României și-a însușit deja folosirea AI, descoperind beneficiile tehnologiei și confruntându-se de unii singuri cu riscurile acesteia.

În acest moment, românii evaluează tehnologia în mod relativ echilibrat, recunoscând unele dintre câștiguri, identificând unele dintre riscuri, și analizându-și onest nivelul relativ scăzut al competențelor de folosire AI; cu alte cuvinte, românii invită statul să acționeze.

Adopția a devenit norma

Puțin peste 83% dintre români folosesc instrumente de inteligență artificială în cel puțin un context, iar doar 16,9% spun că nu le folosesc deloc. Utilizarea este preponderent personală, raportată de 77,9% dintre respondenți, în timp ce 15,4% folosesc astfel de instrumente la locul de muncă și 9,3% la școală sau la facultate.

Faptul că utilizarea profesională și cea educațională rămân în urma celei personale arată că românii au ajuns la inteligența artificială înaintea oricărei politici publice sau program de formare.

Dintre cei care folosesc inteligența artificială, 50,7% o fac de câteva ori pe săptămână și 26,2% zilnic, astfel încât aproape 77% dintre utilizatori interacționează cu aceste instrumente cel puțin săptămânal.

Un fenomen trans-generațional, dar competențele rămân în urmă

Adopția este transversală: 97% dintre tinerii de 18-29 de ani folosesc inteligența artificială, iar ponderea scade la 68,5% în grupa 50-59 de ani și la 29,3% după 70 de ani. În funcție de educație, utilizarea urcă de la 80% printre cei fără studii superioare la 93,3% printre absolvenții de studii superioare.

Nivelul de competențe rămâne însă redus: 48,1% dintre utilizatori se plasează la un nivel de bază și 40,8% la unul mediu, iar doar 11,1% se consideră utilizatori avansați, semn că utilizarea se face înaintea dobândirii unor competențe solide.

Beneficii asumate, riscuri recunoscute

Românii cântăresc simultan câștigurile și costurile inteligenței artificiale. Beneficiul recunoscut de cei mai mulți este economisirea timpului, asociată tehnologiei de 65,4% dintre respondenți.

În același timp, 55,5% sunt de acord că inteligența artificială va duce la dispariția unor locuri de muncă, iar 51,8% consideră că ea creează riscuri pentru datele personale și pentru securitate.

Teama pentru locurile de muncă este resimțită mai mult la nivelul societății decât personal: deși 55,5% cred că inteligența artificială va elimina locuri de muncă, doar 21,9% se declară îngrijorați că propriul loc de muncă ar putea fi afectat în următorii cinci ani, iar 51,1% se arată puțin sau deloc îngrijorați.

Inteligența artificială în instituțiile statului: “da” la administrativ, “nu” la sănătate și drepturi

Întrebați cât de confortabil s-ar simți ca instituțiile statului să folosească inteligența artificială, românii separă clar sarcinile administrative de deciziile care le-ar putea afecta viețile și drepturile.

Confortul este cel mai scăzut când inteligența artificială ar pune un diagnostic medical, 69,7% se declară inconfortabili și doar 15,5% confortabili, și rămâne scăzut când ar decide asupra unor beneficii sociale (57,4% inconfortabili față de 26,6% confortabili).

Raportul se inversează la sarcinile administrative: la trierea cererilor și dosarelor, 38% sunt confortabili față de 36,1% inconfortabili, iar la evaluarea performanței funcționarilor, 42,2% față de 37,2%.

Potrivit autorilor studiului, mesajul publicului se traduce într-un principiu de guvernanță: inteligența artificială este acceptată acolo unde accelerează munca administrativă și respinsă acolo unde ar înlocui judecata umană în decizii despre sănătate sau drepturi.

Lansat în martie 2025 la inițiativa unor lideri din sectorul tech, mediul de business societatea civilă și mediul academic, think tank-ul Edge Institute caută să faciliteze transformarea digitală a României prin advocacy, materiale de politică publică, cercetări și proiecte strategice în sfera digitalizării.