Peste 9 miliarde de euro au plecat din bănci spre alte ţări. Bancherii pun în loc banii românilor

21 09. 2014
euro4_32816300

Grupurile bancare străine şi-au redus substanţial expunerea în România. Sursele puse la dispoziţia subsidiarelor din România au scăzut cu peste 9 miliarde de euro, arată prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu într-o prezentare. Nevoia a de finanţare a fost acoperită însă de o creştere importantă a resurselor atrase pe plan local adică economii ale populaţiei şi ale firmelor din România. La acest capitol, creşterea este similară cu scăderea înregistrată de finanţările de la grupurile mamă. Astfel, valoarea pasivelor interne ale băncilor a urcat, din 2008 până la jumătatea acestui an, cu exact 9,1 miliarde de euro, adică de la 47,5 miliarde la 56,6 miliarde de euro.

Circa 20% din liniile de credit s-au evaporat doar în 2013

Lichiditatea în sectorul bancar nu a fost o problemă anul trecut, arată raportul BNR pe 2013. Banca centrală şi-a reluat poziţia de debitor net în sistemul bancar şi a intrat pe pierdere, în timp ce liniile de finanţare de la băncile mamă s-au redus cu 1,2 miliarde de euro – asta include liniile de finanţare care au ajuns la scadenţă şi nu au fost reînnoite

Potrivit BNR, banii au plecat din România pentru că băncile nu au găsit cerere eligibilă pentru ei – în timp ce firmele se plâng că nu au acces la creditare -, dar şi pentru că acţionarii străini au avut nevoie de ei acasă pentru îmbunătăţirea bilanţurilor.

„Lichiditatea sectorului bancar românesc a continuat să se îmbunătăţească în anul 2013, concluzie reflectată şi de reducerea sumelor solicitate de bănci în cadrul operaţiunilor repo săptămânale iniţiate de banca centrală. Pe parcursul perioadei de referinţă, sumele atrase de bănci de la instituţii financiare nerezidente (în special băncile-mamă) s-au redus cu echivalentul a circa 1,2 miliarde euro. Contracţia finanţării externe s-a datorat unui cumul de factori: (i) lipsa cererii eligibile de creditare; (ii) ajustarea bilanţurilor grupurilor bancare europene în condiţiile pregătirii pentru exerciţiile de evaluare cuprinzătoare întreprinse de BCE, şi (iii) necesitatea conformării cu cerinţele de lichiditate mai stringente prevăzute de noul cadru de reglementare european”, se arată în raportul BNR.

Punctul (iii) din enunţul BNR pare puţin ciudat, în contextul în care nu de lichiditate duce lipsă sistemul bancar european în ansamblu, ci doar în anumite ţări. Printre acţionarii băncilor de la noi jenaţi de lichiditatea restrânsă la ei acasă se numără cei din ţări precum Grecia, Cipru sau Portugalia.

Având în vedere că nivelul rezervelor minime obligatorii la valută era de 20% anul trecut, din cele 1,2 miliarde de euro s-ar fi putut acorda credite de 6 miliarde de euro, datorită multiplicatorului monetar aplicabil în sistemul rezervelor fracţionare.

În schimb, creditul în valută s-a restrâns anul trecut cu 6,8% (aproximativ 1,8 miliarde de euro), iar ritmul de scădere s-a accentuat în acest an la 7,7% în aprilie.

Depozitele străinilor, înlocuite cu depozitele românilor

Expunerea principalelor bănci străine pe România a scăzut cu 18% în ultimii cinci ani. La nivelul întregului sistem, băncile străine au redus cu 19% liniile de finanţare, doar anul trecut.

BNR apreciază că retragerea finanţării străine din România se face ordonat şi că aceasta este compensată cu economisirea internă. O economie care încearcă să reintre în procesul de convergenţă, cum este cea a României, se vede nevoită să apeleze din ce în ce mai mult la resursele interne, pentru a finanţa creditarea.

„Restrângerea finanţării externe asigurate de băncile-mamă a continuat să se desfăşoare într-o manieră ordonată, retragerea liniilor de credit externe fiind compensată de creşterea depozitelor interne. La 31 decembrie 2013, expunerea faţă de România a celor nouă bănci participante la Iniţiativa Europeană de Coordonare Bancară Vienna 1.0 a fost inferioară cu 17,9 la sută nivelului din martie 2009; calculată pentru întregul sistem, finanţarea de la băncile-mamă s-a redus pe parcursul anului 2013 cu 19,1 la sută, fără ca această evoluţie să afecteze însă baza de capital a băncilor din România”, se arată în raportul BNR.

Unde se duc banii din reducerea RMO

BNR a scăzut în acest an, în doi paşi, rezervele minime la pasivele în valută de la 20 la 16%, ceea ce înseamnă că băncile au primit aproximativ un miliard de euro în cash.

După ce BNR a scăzut RMO în ianuarie, creditul în valută a scăzut cu 4,3% (-5,7 miliarde de lei) până în luna mai, ceea ce arată că banii eliberaţi nu s-au dus în creditare.

Cel mai probabil aceştia vor fi orientaţi către finanţarea statului sau către repatrierea liniilor de credit contractate în anii anterior de la băncile mamă.