Peste jumătate dintre companiile din România direcţionează fonduri către sectorul ONG, în special în educaţie – EY

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform cercetării, 45% dintre companii au utilizat până acum varianta achiziţiei de produse de la unităţile protejate în locul plăţii fondului de handicap către stat, scrie Agerpres.

‘Implicarea companiilor din România în societatea civilă este încă la început, deşi ele au la dispoziţie o serie de facilităţi fiscale gândite să încurajeze acest lucru. Corporaţiile sunt deocamdată cele mai implicate şi informate în acest sens, miza acestui studiu fiind atragerea companiilor la toate nivelurile şi din întreaga ţară pentru a se implica activ în comunitate’, se menţionează în raport.

Studiul EY şi ViitorPlus relevă faptul că, deşi 74% dintre companiile din România declară că important pentru ele sunt criteriile sociale şi de mediu, numai 54% dintre acestea spun că au direcţionat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în 2014.

Companiile cu venituri de peste 100 de milioane de euro sunt cele care direcţionează în cel mai mare procent fonduri către ONG-uri pe baza legii sponsorizării. Astfel, 75% dintre acestea utilizează această facilitate fiscală, în timp ce mai puţin de jumătate dintre companiile cu venituri de până la 15 milioane de euro direcţionează bani către sectorul ONG prin legea sponsorizării.

În funcţie de sectorul de activitate, primele trei industrii cu cele mai multe companii care au direcţionat fonduri pe baza legii sponsorizării în 2014, sunt: servicii profesionale (100%), petrol şi gaze naturale (88%) şi IT, software şi internet (80%). Domeniile către care companiile au direcţionat, anul trecut, fonduri pe baza legii sponsorizării, sunt: educaţie (26%), sănătate (22%), protecţie socială (21%), sport (15%), respectiv numai 8% pentru artă şi 6% pentru mediu.

În ceea ce priveşte fondurile alocate de către companii pentru unităţile protejate, doar 45% dintre respondenţi au declarat că au cheltuit bani pentru aceste lucru. În acelaşi timp, 48% dintre companii au evitat să utilizeze facilitatea fiscală de a redirecţiona fondurile destinate persoanelor cu handicap pentru a achiziţiona produsele şi serviciile unităţilor protejate, întrucât acestea nu sunt de interes pentru activitatea firmei.

De asemenea, 12% dintre companii nu redirecţionează fonduri către ONG-uri, deoarece spun că nu au suficiente informaţii despre calitatea şi credibilitatea produselor şi serviciilor oferite, iar 18% pentru că nu cunosc prevederile legii.

De cealaltă parte, motivaţia principală a companiilor respondente care aleg să colaboreze cu o unitate protejată este pentru 52% facilitatea fiscală oferită prin care îşi reduc costurile, pentru 32% susţinerea persoanelor cu dizabilităţi angajate în cadrul acestor unităţi protejate şi pentru 11% iniţierea unor practici de business responsabile. În funcţie de tipul de produse şi servicii achiziţionate prin utilizarea fondului de handicap, 37% dintre companii achiziţionează produse de birotică şi papetărie, 12% achiziţionează produse şi servicii pentru IT şi câte 9% cumpără produse promoţionale, respectiv produse textile.

Potrivit studiului, 38% dintre companiile din România aleg să colaboreze cu unităţile protejate în urma recomandărilor personale pe care le primesc, 26% după verificarea statusului financiar al acestora pe website-ul Ministerului Finanţelor Publice, iar 25% pe baza unei simple verificări a paginilor de internet a unităţilor protejate.

La nivel naţional, există 706 unităţi protejate acreditate în 2015, dintre care 150 în Bucureşti, 47 în Cluj, 34 în Braşov, 29 în Timiş şi 24 în Prahova. Judeţele cu numai o singură unitate protejată sunt: Gorj, Ialomiţa şi Mehedinţi.

Conform legii, o companie cu 100 de angajaţi, de exemplu, are obligaţia de a angaja 4% din acest total, persoane cu handicap, ceea ce înseamnă 4 persoane. Dacă firma respectivă preferă constituirea fondului de handicap şi vărsarea acestuia lunar la bugetul statului în detrimentul angajării a 4% din totalul angajaţilor persoane cu handicap, rezultă o cheltuială lunară totală de 1.950 de lei (23.400 lei/an), pe baza următorului calcul: 50% din salariul de bază minim pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.

Acest cost poate fi transformat în avantaj, în conformitate cu Legea nr.448/2006, achiziţionând produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă datorată la bugetul de stat.

Studiul ‘Omenia ajută compania’, întocmit de EY şi ViitorPlus, analizează percepţiile companiilor din mediul local de afaceri cu privire la utilizarea facilităţilor fiscale existente în Codul fiscal românesc şi care permit direcţionarea de fonduri către unităţi protejate sau către sectorul ONG. La cercetare au răspuns, în luna martie 2015, un număr de 294 reprezentanţi ai mediului executiv.