Peter Szijjarto anunță că Ungaria va purta o mare bătălie în zilele următoare împotriva noului pachet de sancțiuni pe care Bruxelles-ul vrea să-l impună Moscovei

„Luni va avea loc o mare bătălie la Luxemburg”, a scris într-un comunicat ministrul ungar de Externe, referindu-se la reuniunea din 16 iunie la care miniştrii europeni ai energiei vor discuta măsurile propuse de Comisia Europeană în al 18-lea pachet de sancţiuni contra Rusiei după invazia în Ucraina.

Fără a spune explicit că Ungaria şi Slovacia s-ar opune prin veto acestor noi sancţiuni, ministrul ungar le descrie ca fiind „inacceptabile” pentru ambele ţări. Peter Szijjarto menţionează că a discutat cu omologul său slovac Juraj Blanar şi au convenit că ţările lor nu pot accepta să fie forţate să accepte o decizie care le aduce mari prejudicii economice şi care implică o „încălcare gravă” a suveranităţii lor.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus în noul pachet de sancţiuni reducerea plafonului preţului de vânzare pentru petrolul rusesc livrat statelor terţe de la 60 de dolari la 45 de dolari barilul. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut diminuarea acestui plafon şi mai mult, la 30 de dolari barilul.

„Propunerea lui Von der Leyen şi Zelenski, prin care vor să ne oblige să nu mai cumpărăm gaze naturale, petrol şi combustibil nuclear din Rusia, va fi pe ordinea de zi a Consiliului miniştrilor energiei”, a amintit ministrul ungar în textul difuzat. „Nu suntem dispuşi să înlocuim sursele noastre de energie actuale cu altele mai scumpe şi mai instabile pentru a mulţumi Bruxelles-ul sau Kievul”, a subliniat Peter Szijjarto.

Potrivit ministrului ungar, politicile energetice sunt „o chestiune de suveranitate în care nimeni nu se poate amesteca”. El a avertizat că, dacă Ungaria ar înceta să cumpere gaze şi petrol rusesc, gospodăriile ungare ar plăti „dublu sau triplu” faţă de costul actual al energiei. Ungaria importă din Rusia peste 60% din necesarul său de gaz natural şi 85% din cel de petrol.

Noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei cerut de Comisia Europeană trebuie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE. Parlamentul slovac a votat joia trecută o rezoluţie prin care cere guvernului condus de premierul Robert Fico să nu mai voteze în Consiliul UE noi sancţiuni împotriva Rusiei. Deşi a criticat mereu sancţiunile impuse Rusiei de UE, premierul Fico nu a blocat niciodată prin veto vreunul dintre pachetele de sancţiuni, la fel şi omologul său ungar Orban, care a obţinut pentru Ungaria unele excepţii de la aplicarea acestor sancţiuni.

Principala componentă a pachetului de sancţiuni propus acum de Bruxelles este plafonarea la 45 de dolari barilul a preţului de vânzare pentru petrolul rusesc livrat statelor terţe. Dar, pentru a fi pe deplin eficient, noul plafon de preţ pentru petrolul rusesc trebuie agreat de toate cele şapte ţări cele mai industrializate din G7, care se vor reuni la un summit în Canada în perioada 15-17 iunie. Însă preşedintele american Donald Trump, care încearcă să aducă Rusia şi Ucraina la o înţelegere care să încheie războiul, a fost până acum reticent în a impune noi sancţiuni Moscovei.

Statele din G7 au convenit în decembrie 2022 plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl livrează statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură aplicată prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol, obiectivul fiind de a diminua sursele de venit prin care Rusia îşi finanţează războiul în Ucraina.

Însă, potrivit unei evaluări a companiilor de asigurare, plafonul de preţ asupra petrolului rusesc a avut un succes limitat, întrucât Rusia s-a reorientat către folosirea unei flote „fantomă” de petroliere proprii sau care să nu poată fi controlate de jurisdicţiile occidentale, flotă ce însumează aproximativ 500 de nave, unele foarte vechi şi periculoase pentru navigaţie.

Prin urmare, în noul pachet de sancţiuni propus, Comisia Europeană a adăugat încă 70 de petroliere din această „flotă fantomă” pe lista celor circa 400 de petroliere deja supuse sancţiunilor.

Comisia Europeană a mai propus în noul pachet de sancţiuni adăugarea a încă 22 de bănci ruseşti pe lista sa cu instituţii financiare cărora le este împiedicat accesul la pieţele internaţionale de capital prin intermediul sistemului de plăţi SWIFT, şi de asemenea sancţionarea altor companii, inclusiv unele din China, pentru furnizarea de echipamente armatei ruse ori pentru eludarea sancţiunilor deja în vigoare.

O altă propunere din acest nou pachet priveşte sancţiuni împotriva gazoductelor Nord Stream 1 şi 2, care leagă Germania de Rusia prin Marea Baltică. Deşi aceste conducte au fost scoase din funcţiune în urma unui sabotaj în septembrie 2022, Comisia Europeană doreşte să se asigure că ele nu vor fi folosite din nou. Un tronson al Nord Stream 2 este în continuare utilizabil, dar celelalte necesită reparaţii complexe. Sabotajul împotriva gazoductelor Nord Stream este în continuare neelucidat, dar presa germană a scris despre o implicare ucraineană, deşi Kievul neagă.