Petrol – IEA anunţă că Oferta va depăşi cererea, cel puţin în primul semestru. A doua jumătate a anului vine cu incertitudini

În raportul său anual privind piaţa petrolului, publicat miercuri, IEA semnalează că, pe parcursul anului, cererea va creşte, de la doar 710.000 barili pe zi în primul trimestru la 2,6 milioane în cel de-al patrulea, scrie Agerpres.

Per total, creşterea va fi de 2 milioane barili pe zi, în medie, în 2023, sub cea de 2,3 milioane din 2022, şi va conduce la un nou record, la nivel mondial urmând să fie „absorbiţi” 102 milioane de barili pe zi.

Cherosenul utilizat de avioane va fi principalul factor de creştere a consumului global de petrol anul acesta, cu 57% din total. Motivul este reluarea multor zboruri interne în China, după ridicarea restricţiilor impuse din cauza pandemiei, şi, în general, recuperarea progresivă a activităţii după colapsul determinat de izolare la nivel mondial în 2020.

IEA subliniază că numărul de zboruri a crescut de la o medie de 98.000 pe zi, în decembrie 2022 (89% din numărul de zboruri din 2019, înainte de pandemie) la 107.000 în februarie, ceea ce reprezintă un nivel cu doar 1,4% sub cel din 2019.

În ceea ce priveşte oferta de petrol, în februarie aceasta a crescut cu 830.000 de barili, până la 101,5 milioane, datorită, în special, SUA şi Canadei, în timp ce OPEC+ a avut un aport mai mare cu 180.000 barili pe zi mai mare faţă de ianuarie.

Experţii IEA estimează că ţările producătoare care nu fac parte din cartelul format din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi partenerii săi (OPEC+) vor scoate anul acesta, în medie, 1,6 milioane de barili pe zi pe piaţă.

Cantitatea este suficientă pentru a acoperi cererea din primul semestru, dar ar putea să nu fie suficientă în a doua jumătate a anului, în contextul avansului estimat al consumului.

Una dintre cheile pentru a clarifica această necunoscută este Rusia. Producţia sa în februarie s-a menţinut aproape de volumele de dinainte de invazia în Ucraina, dar exporturile sale au scăzut cu peste 500.000 de barili pe zi, la 7,5 milioane. Motivul este faptul că furnizările în ţările Uniunii Europene s-au redus la 580.000 barili pe zi, cu 760.000 mai puţin, într-o lună.

În ultimul an, Rusia a trebuit să găsească noi pieţe pentru 4,5 milioane de barili pe zi, cantitate pe care o vindea în ţările care i-au aplicat sancţiuni, din UE, Asia sau America de Nord.

Alternativele le-a găsit în special în India şi China, care în februarie au atras 70% din exporturile de petrol rusesc, care au reprezentat 40%, respectiv 20%, din achiziţiile de petrol ale acestor ţări.

Procentele determină AIE să se îndoiască de faptul că India şi China se simt confortabil cu aceste niveluri de dependenţă de un singur furnizor, la fel cum se îndoieşte şi că va mai exista atâta apetit pentru producţia din Rusia după aplicarea sancţiunilor occidentale.

Autorii studiului menţionează că luna trecută veniturile din petrol ale Rusiei au fost de 11,6 miliarde euro, cu 2,7 miliarde mai puţin faţă de ianuarie. Această sumă reprezintă jumătate din cât obţinea înainte de invazia în Ucraina.

Un alt element care va determina dacă piaţa globală va continua să aibă o marjă de aprovizionare confortabilă este nivelul rezervelor, care în prezent este destul de ridicat.

În ianuarie, aceste rezerve au crescut cu 52,9 milioane barili, până la aproape 7,8 miliarde, nivelul cel mai ridicat începând din septembrie 2021. În plus, datele preliminare din februarie semnalează un nou avans.