Piața de arhitectură din România a crescut de zece ori în ultimii 25 de ani, la 300 de milioane de euro. Mesajul arhitecților pentru următoarele generații

Jumătate din volumul pieței de arhitectură este generat de Capitală, potrivit datelor furnizate de Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România (OAR București) cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea organizației.

În ultimii 25 de ani, profesia de arhitect a trecut printr-o transformare structurală profundă. Dacă în 2001 un birou de arhitectură depășea rareori o cifră de afaceri de un milion de euro, astăzi liderii pieței ajung la venituri anuale de 3–6 milioane de euro, iar primele 10 birouri de profil din țară cumulează afaceri de 20–30 de milioane de euro.

În România activează în prezent între 3.500 și 4.000 de birouri de arhitectură. Filiala OAR București numără 4.788 de membri activi (aproximativ o treime din totalul național), înregistrând o schimbare semnificativă de demografie profesională: numărul arhitectelor a crescut de la 480 în 2001 la 2.601 în prezent, depășind numărul bărbaților (2.187).

Tarifele de proiectare au crescut semnificativ: Cât costă un metru pătrat

Piața imobiliară a cunoscut un boom imobiliar în perioasa 2004-2008, iar cerințele tehnice din ce în ce mai complexe au impulsionat și tarifele din sector. Tariful mediu de proiectare a crescut de la 3–10 euro/mp în 2001, la 15–45 euro/mp în prezent, mai arată datele arhitecților.

Scumpirea serviciilor de proiectare este justificată de un grad mult mai ridicat de detaliere și de extinderea echipelor de proiect. Dacă în trecut un proiect era realizat de o echipă ce includea una până la trei specialități, astăzi din echipele de arhitectură fac parte obligatoriu BIM manageri, auditori nZEB (clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero) și consultanți specializați în trafic, însorire, acustică, peisagistică sau certificări verzi de tip LEED și BREEAM.

De la introducerea dovezilor de proiectare emise de filială în anul 2005, volumul acestora s-a menținut la un nivel constant de aproape 13.000 pe an (12.986 în 2006 vs. 12.651 în 2025), iar pentru primele nouă luni din 2026 cifra a atins deja 9.156 de dovezi.

Provocările viitorului: AI, riscurile climatice și normele nZEB

Organizația profesională atrage atenția că industria se află în pragul unei noi etape majore de transformare, marcată de digitalizare, automatizare și schimbări climatice.

„Inteligența artificială, BIM-ul, decarbonizarea, schimbarea climatică, industrializarea construcțiilor nu sunt teme pentru conferințele din 2030, ele ne influențează azi profesia, indiferent că ne referim la mediul academic, la practica propriu-zisă, la reglementare sau administrație”, a declarat dr. arh. Sergiu Petrea, președintele OAR București.

Pentru a pregăti breasla pentru decadele următoare, OAR București derulează un exercițiu de analiză de perspectivă (foresight) cu orizontul anului 2051. Analiza ia în calcul scenarii în care AI ar putea prelua cea mai mare parte a proiectării și verificării conformității, dar și impactul unor șocuri climatice sau seismice severe asupra mediului construit.

Întrebat de Economica.net ce mesaj au pentru viitorii arhitecți în contextul unei piețe transformate accelerat de inteligența artificială, Sergiu Petrea spune că important este păstrarea entuziasmului și flexibilitatea, pentru că profesia, până la urmă, ține de formarea pe care o faci, de modul în care te construiești și te autoeduci. 

Acum 25 de ani se trăgea tuș. Acum 15 ani se desena cu linii pe calculator. Acum 10 ani deja se foloseau multe informații și atunci le aveam în scripturi în diverse platforme. Profesia, totuși, rămâne acolo și tot arhitect ești. Doar că modul prin care tu aduci o contribuție este diferit. De aceea, cu siguranță, profesia nu poate fi eliminată, doar că va trebui regătită și recalibrată pentru provocările pe care le avem cu toții, a mai spus Sergiu Petrea.

„Nu oricine poate să fie un arhitect bun. Ca să fii arhitect, ar trebui în primul rând să ai niște capabilități pe care noi încercăm să le surprindem într-un examen de admitere. Arhitectura și-a păstrat examenul de admitere. Trebuie să vezi în spațiu, trebuie să aibă capacitatea să exprime spațiul prin desen. Un desen expresiv, nu neapărat foarte frumos, nu trebuie să fie ca Michelangelo sau Rafael, dar trebuie să exprime lucrurile acestea. Inteligența artificială face lucrurile acestea”, spune dr. arh. profesor universitar Marian Moiceanu, fost rector al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București și președinte al Forumului Academic al UAUIM.

Moiceanu spune că ar trebui ca statele să găsească o soluție prin care să fie oprit fluxul abundent de informații la care au acces cei care nu au cunoștințe de specialitate și care cred că oricine poate fi arhitect. Invazia de informații va face ca piața muncii, arhitectul și rolul arhitectului să nu mai fie atât de căutați și, evident, va influența și educația, în sensul că din ce în ce mai puțini tineri vor fi atrași de arhitectură.

Arhitectul mai spune că acest lucru poate fi contracarat printr-o politică ce încurajează folosirea inteligenței artificiale ca un instrument în slujba inteligenței umane.