Contrabanda cu ţigarete, a şasea lună de creştere. În Bucureşti, piaţa neagră s-a dublat – JTI

Economica.net
03 07. 2014
tigari_tutun_fumat_2234506700000_11338600

‘Contrabanda cu ţigarete creşte îngrijorător de mult în regiunea Nord-Est, cu 9,5 puncte procentuale (p.p.), până la 41,8%, zonă care devine astfel cea mai afectată de comerţul ilegal. Creşteri semnificative se înregistrează şi în regiunea Nord-Vest, cu 6,4 p.p., până la 17,6%, şi în Bucureşti, unde contrabanda a atins un nivel dublu (12,6%) comparativ cu martie. Pe de alta parte, notăm scăderi importante în regiunile Vest (-7,8 p.p. până la 23%) şi Sud-Est (-6,4 p.p. până la 13,8%). Din punctul de vedere al provenienţei, conform timbrului aplicat pe pachet, produsele ‘cheap whites’ (mărci ieftine, care nu aparţin marilor producători şi care sunt destinate pieţei negre) continuă să deţină cea mai mare pondere din piaţa neagră, şi anume de 39,4%, aflându-se însă în scădere faţă de luna martie (-6,5 p.p.). De asemenea, produsele cu timbru de Ucraina şi Moldova continuă şi în mai trendul ascendent din luna martie’, arată Marian Marcu, directorul Companiei de Cercetare Novel Research, într-un comunicat remis AGERPRES.

Potrivit directorului Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, Gilda Lazăr, este pentru prima dată în ultimii ani când se înregistrează o creştere continuă a contrabandei timp de şase luni.

‘În consecinţă, este nevoie de eforturi suplimentare din partea tuturor instituţiilor statului. În ceea ce ne priveşte, continuăm seria parteneriatelor încheiate cu autorităţile începând cu 2005, cel mai recent fiind definitivat cu ANAF, în vederea reducerii comerţului ilegal cu ţigarete. Recent, JTI a iniţiat în nord-estul ţării, regiunea cea mai afectată de piaţa neagră, o campanie derulată în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor şi Poliţia de Frontieră, cu scopul de a informa populaţia cu privire la efectele profund negative ale contrabandei. Aceasta este cea de a treia campanie regională, după cea lansată în zona de sud-vest, cu rezultate notabile în reducerea temporara a contrabandei cu ţigarete provenite din Serbia şi cea desfăşurată pe graniţa de nord-vest, care a contribuit la scăderea pieţei negre în zona de la aproximativ 22% la finele anului 2013, la circa 11% în martie 2014. Şi pe viitor vom pune la dispoziţia autorităţilor experienţa pe care o avem la nivel global în combaterea contrabandei cu ţigarete, prin continuarea programelor de training, informare sau sprijin logistic în dotarea Vămii şi Poliţiei de Frontieră cu câini antitabac şi alte echipamente’, a declarat Gilda Lazăr.

Reprezentanţii JTI consideră că indexarea cursului de schimb în raport cu accizele la tutun a făcut să crească preţurile la ţigaretele vândute legal şi să încurajeze piaţa neagră.

‘Această majorare a pieţei negre din ultimele luni reprezintă o consecinţă a unei schimbări neplanificate, concepută şi menită să aducă sume suplimentare la bugetul de stat, dar care, iată, dovedeşte că de fapt aduce prejudicii majore. Indexarea artificială a cursului de schimb stabilit pentru plata accizei, la care s-a adăugat majorarea anuală din aprilie, au determinat creşterea preţurilor produselor legale. În consecinţă, au fost impulsionate vânzările ţigaretelor de pe piaţa neagră, în detrimentul celor legale, dar şi a bugetului de stat.  Prin creşterea pieţei negre, de la 14,1% la finele anului trecut la 16,1% în mai, bugetul statului a pierdut circa 70 milioane de euro’, subliniază Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

Pe de altă parte, Sorana Mantho, director Corporate Affairs, Philip Morris Romania si Bulgaria, arată că noua creştere a nivelului contrabandei în mai confirmă trendul ascendent înregistrat după modificarea modului de calcul al accizei la finele anului 2013.

‘Cu toate eforturile comune ale industriei şi autorităţilor, soluţiile identificate nu reuşesc să compenseze eroziunea pieţei legale care, în aceste condiţii, este mult accelerată. Pentru fiecare punct procentual pierdut de piaţa legală, statul pierde de două ori: o dată prin accizele şi taxele care nu se plătesc la buget pentru produsele contrafăcute sau comercializate ilegal şi, încă o dată, prin eforturile şi resursele suplimentare necesare pentru a face faţă fenomenului’, explică Mantho.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a vărsat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.