Piaţa românească de factoring a depăşit 10,5 miliarde euro în 2025
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/09/calcul-bani-taxe-567876543-1.jpg)
Volumul total al pieţei, de 10,5 miliarde euro, este mai mare cu 12% faţă de cel din 2024, din care factoring intern – 9 miliarde euro (plus 13% faţă de 2024), factoring de export – 1 miliard euro (plus 8%) şi factoring de import – 163,6 milioane euro (plus 3%).
Conform unui comunicat al asociaţiei, ritmul de creştere al pieţei s-a accelerat faţă de primul semestru al anului 2025 (S1 2025: 4,89 miliarde euro total), confirmând o dinamică pozitivă susţinută pe parcursul întregului an.
„Creşterea pieţei de factoring cu 12% în 2025 trebuie citită în contextul macroeconomic real al României: un an în care PIB-ul real a crescut cu sub 1%, inflaţia a depăşit 9,5% la finele anului, rata de politică monetară a BNR a rămas îngheţată la 6,5%, iar deficitul bugetar s-a menţinut în jurul a 8,4% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană. În aceste condiţii, o creştere de 12% în industria de factoring nu este o performanţă banală; este dovada că sectorul privat românesc a căutat şi a găsit instrumente de finanţare alternative creditului bancar clasic, mai scump şi mai restrictiv într-un mediu de dobânzi ridicate. Faptul că am trecut cu operaţiunile peste pragul de 10,5 miliarde EUR confirmă nu doar maturizarea acestui instrument în economia românească, ci un impact structural major la nivelul finanţării economiei reale. Factoringul a fost în 2025 unul dintre puţinele segmente financiare care a crescut contracurent”, a declarat preşedintele Asociaţiei Române de Factoring, Bogdan Roşu, citat în comunicat.
Piaţa română de factoring este dominată în proporţie de 89% de operaţiunile de factoring fără regres – produse care transferă riscul de neplată de la furnizor către factor. Această pondere a crescut cu 12% faţă de 2024, reflectând o maturizare a cererii şi o mai bună înţelegere a beneficiilor externalizării gestiunii riscului de credit.
În cadrul factoringului intern fără regres, Factoring Reverse – produs prin care marile companii îşi optimizează lanţul de furnizare şi îmbunătăţesc lichiditatea partenerilor comerciali – a atins un volum de 3,624 miliarde euro, în creştere cu 6% faţă de 2024.
Per total, piaţa de factoring intern este distribuită relativ echilibrat între sectoare, cu FMCG (15%), Autovehicule, utilaje şi echipamente (13.4%) şi respectiv Silvicultura, prelucrare lemn şi construcţii (13%).
La nivel de indici de creştere faţă de 2024, cele mai dinamice sectoare pe factoring intern au fost Transport şi depozitare (+50%), Energie (+40%), Silvicultura, prelucrare lemn şi construcţii (+30%), Autovehicule (+30%) şi Metale (+30%). Singurul sector cu scădere pe intern a fost Electronice, IT şi telecomunicaţii (-20%).
La export, sectorul dominant rămâne domeniul Metale, Chimicale, Apă, Reciclare, însă a fost constatată o dinamică sporită în pentru domeniile Agricultură, pescuit şi produse alimentare, Energie şi Transport şi depozitare, în timp ce factoringul de export pentru Autovehicule a scăzut cu 20%.
Piaţa de factoring rămâne concentrată geografic în Bucureşti-Ilfov, care reprezintă 49% din volumul total – peste 5 miliarde euro. Sud-Muntenia ocupă locul al doilea cu 16% din total (circa 1,6 miliarde euro), urmată de Nord-Vest (9%, circa 900 milioane euro).
Faţă de 2024, pe factoringul intern, Sud-Muntenia a înregistrat cea mai puternică dinamică pe intern (+80%), urmată de Centru (+46%) şi Nord-Est (+33%), în timp ce regiunea Sud Est a suferit o scădere de circa 30%.
La export, Sud-Vest Oltenia rămâne centrul de greutate, cu 45% din volumul total de export, dat în principal de sectorul Metale, chimicale şi reciclare.
„În 2025, piaţa a înregistrat o creştere de 40% a numărului de relaţii active aderent-debitor- o accelerare a complexităţii portofoliilor, semnificativ mai rapidă decât creşterea numărului de aderenţi. Această dinamică sugerează că aderenţii existenţi accesează tot mai mulţi debitori noi în cadrul aceleiaşi relaţii de factoring – un semn al adâncirii utilizării produsului ca instrument curent de management al cash-flow-ului”, se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, o tendinţă remarcabilă în 2025 este creşterea ponderii companiilor mici (cifră de afaceri sub 5 milioane euro) de la 18% în 2024 la 22% în 2025 – o creştere de 4 puncte procentuale. Concomitent, ponderea companiilor mari (CA peste 50 milioane euro) a scăzut de la 48% la 45%, iar companiile medii au scăzut marginal de la 34% la 32%.
Studiul mai semnalează că întârzierea medie la plată a debitorilor faţă de termenele contractuale a scăzut la 6,4 zile în 2025 (faţă de 7 zile în 2024 şi 8 zile în S1 2025).
Studiul ARF-Ipsos 2025 a fost realizat de Ipsos România la comanda Asociaţiei Române de Factoring pe baza unui chestionar online completat de bănci şi instituţii financiare nebancare membre şi non-membre ARF, în perioada 20 ianuarie – 6 februarie 2026. Datele acoperă întregul an calendaristic 2025.
Asociaţia Română de Factoring (ARF) este organizaţia profesională a industriei de factoring din România, reprezentând băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare care oferă produse de factoring. ARF promovează dezvoltarea pieţei de factoring, standardele de bune practici şi educaţia financiară în rândul companiilor cu privire la beneficiile instrumentelor de finanţare a creanţelor comerciale.