PIB-ul real al României ar putea avea o creștere modestă în primul trimestru din 2025, mai mică decât cea din trimestrul trecut

”Pentru primul trimestru al anului 2025, prognoza privind dinamica PIB real al României sugerează o creștere modestă, posibil chiar inferioară celei din ultimul trimestru al anului anterior. Factorii inhibitori din perioada anterioară își continuă efectele negative, iar măsurile de consolidare fiscală intrate în vigoare la 1 ianuarie 2025, reglementate prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, au un impact semnificativ asupra veniturilor angajaților din sectorul public și asupra sumelor transferate către anumite categorii de populație vulnerabile”, arată BNR.

În acest context, în luna ianuarie 2025, indicatorul de încredere economică al Uniunii Europene (ESI) a înregistrat o scădere semnificativă, evoluând de la un maxim al ultimilor cinci ani în trimestrul IV din 2024 la cel mai scăzut nivel din iunie 2023. Această scădere a fost influențată preponderent de deteriorarea percepției consumatorilor, ceea ce reflectă un sentiment negativ față de viitorul economiei. De asemenea, incertitudinile economice și geopolitice la nivel internațional sunt în creștere, în special datorită tensiunilor dintre Statele Unite și partenerii lor comerciali, ceea ce pune presiune asupra stabilității economice globale și asupra prognozelor de creștere ale economiilor emergente, inclusiv România.

Decelerarea creșterii economice în 2024 și perspectivă pentru anii următori

Pe ansamblul anului 2024, se preconizează o decelerare semnificativă a creșterii economice față de 2023, cauzată, printre altele, de stagnarea activității industriale atât în România, cât și în principalele economii europene. Aceste condiții economice au avut un impact direct asupra exporturilor românești, care au înregistrat o scădere, întrucât cererea externă a fost afectată de încetinirea economiei mondiale.

Începând cu 2025, se estimează o accelerare moderată a PIB-ului real al României, condiționată în mare măsură de o posibilă revigorare a cererii externe pe termen mediu. Un alt factor favorabil creșterii economice este valorificarea fondurilor europene, care se preconizează că vor aduce o contribuție pozitivă semnificativă. Cu toate acestea, întârzierile în procesul de absorbție a acestor fonduri reprezintă un obstacol în calea realizării unei creșteri economice durabile.

Impactul măsurilor fiscale și al cererii interne asupra economiei

În ceea ce privește cheltuielile interne, în 2024, încetinirea economiei a fost amplificată de o contribuție negativă substanțială a exporturilor nete, comparativ cu un aport ușor pozitiv înregistrat în 2023. Pe de altă parte, cererea internă a rămas robustă, susținută în principal de consumul final, care însă nu a fost suficient de bine acoperit de producția internă.

Pentru anul 2025 și următorii, se estimează că PIB-ul real va rămâne influențat preponderent de cererea internă. În acest sens, măsurile de consolidare fiscală, incluse în pachetul guvernamental al OUG  156/2024, vor avea un efect contracționist asupra economiei, în special în 2025. Astfel, deși consumul final va continua să reprezinte principalul motor al creșterii economice, impactul acestor măsuri fiscale va limita expansiunea economică.

Gapul PIB (diferența dintre PIB-ul potențial și PIB-ul efectiv al unei economii) și deficitul de cerere în 2025

Un aspect important al prognozei economice pentru 2025 este evoluția gapului PIB, care reflectă diferența dintre PIB-ul real și PIB-ul potențial al economiei. În contextul măsurilor fiscale adoptate și al unui impact negativ al cererii externe, gapul PIB pentru trimestrul I 2025 este estimat a deveni negativ, în contrast cu o evaluare ușor pozitivă în prognoza precedentă. Aceasta se datorează în mare măsură efectelor restrictiv-recesive ale impulsului fiscal, care vor reduce cererea agregată. De asemenea, deficitul de cerere va fi accentuat pe parcursul anului 2025, dar se preconizează o atenuare a acestuia începând cu 2026.

Factorii fundamentali ai gapului PIB se află sub influența mai multor variabile, inclusiv măsurile de consolidare fiscală, scăderea cererii externe și condițiile monetare restrictive. Astfel, în ciuda unor evoluții favorabile pe termen mediu, precum reluarea creșterii cererii externe și atragerea fondurilor europene, prognoza sugerează o perioadă dificilă pentru economia românească, cu o traiectorie economică mai temperată și un gap PIB persistent negativ pe termen scurt.

În ansamblu, România se confruntă cu un mediu economic destul de provocator în 2025, marcat de incertitudini interne și externe. Deși există perspective de accelerare moderată a PIB în anii următori, acest lucru depinde de o serie de factori esențiali, precum stabilizarea cererii externe, utilizarea eficientă a fondurilor europene și adaptarea economiei la noile măsuri fiscale. În acest context, autoritățile vor trebui să gestioneze cu atenție atât impactul măsurilor de consolidare fiscală, cât și riscurile externe, pentru a sprijini o creștere economică sustenabilă și echilibrată.