Piețele petroliere reacționează la acordul SUA-Iran, dar băncile centrale trebuie să facă față inflației în continuare

În urma anunțului de luni, țițeiul WTI din SUA a scăzut cu 4,8%, la 80,75 dolari pe baril, în timp ce țițeiul Brent a scăzut cu 4,7%, la 83,17 dolari. Acestea sunt cele mai scăzute niveluri de după data de 17 aprilie, când știrile privind un acord de armistițiu și speranțele privind deschiderea Strâmtorii Ormuz au determinat scăderea prețurilor petrolului. Totuși, prețurile actuale sunt încă departe de nivelul de 70 de dolari pe baril înregistrat înainte de începerea conflictului. Prețurile petrolului erau deja în scădere în zilele precedente, pe măsură ce piețele luau din ce în ce mai mult în calcul posibilitatea unui acord de pace.

Cele mai mari bănci de pe Wall Street și-au redus previziunile privind prețul petrolului pentru trimestrele următoare, Goldman Sachs estimând că Brentul va ajunge la 80 de dolari pe baril, iar Morgan Stanley estimând că Dated Brent – țiței din Marea Nordului căruia i s-a atribuit o dată specifică de încărcare – va avea o medie de 80 de dolari pe baril în ultimul trimestru al acestui an. Piața futures indică prețuri ale petrolului în “backwardation”, ceea ce înseamnă că piața ia în calcul o diminuare a riscurilor legate de aprovizionare pentru viitor. Contractele futures de astăzi indică faptul că barilul de țiței Brent are un preț de 70 de dolari pentru livrările din decembrie 2030. Acest lucru ar putea însemna că prețurile “șoc” ale petrolului ar putea rămâne mai ridicate pentru o perioadă mai lungă, afectând inflația la nivel mondial.

Presiunile inflaționiste accentuate de criza energetică sunt extrem de importante pentru băncile centrale. Pentru România, menținerea prețurilor ridicate la petrol pe o perioadă mai lungă de timp nu reprezintă o veste bună, întrucât țara se confruntă cu cea mai mare inflație anuală din Uniunea Europeană, de aproape 11%. Banca Națională a României își va publica decizia privind rata dobânzii de politică monetară pe 8 iulie, iar piața anticipează o menținere a nivelului actual de 6,5% pe an, deși o majorare surpriză nu este exclusă. Banca Centrală Europeană a acționat deja pe 11 iunie cu o majorare a dobânzii cheie cu 0,25% din cauza presiunilor energetice, iar astăzi Banca Japoniei a ridicat dobânda de referință la 1,0% (cel mai ridicat nivel din 1995) pentru a frâna inflația și a susține yenul.

Miercuri va fi rândul Rezervei Federale a SUA să decidă. Și nu-i va fi ușor. Aceasta va marca debutul lui Kevin Warsh la FOMC, după preluarea funcției pe 22 mai. Al 17-lea președinte al Rezervei Federale a moștenit un consiliu divizat, cu patru voturi dizidente înregistrate la ședința din aprilie și o inflație la sfârșitul lunii la un nivel anual de 4,2%. Conform FedWatch piața anticipează o menținere a ratei dobânzii în iunie, dar piața monetară rămâne vigilentă. De fapt, întreaga poveste a reducerilor de rate s-a schimbat, piața anticipând o posibilă creștere a ratei dobânzii cheie în decembrie anul acesta. Acest lucru l-ar putea pune pe Warsh pe o traiectorie de coliziune cu președintele SUA, Donald Trump, care dorește o scădere rapidă a dobânzilor. Imaginea de ansamblu reflectă trei blocuri distincte: Europa a acționat deja, Asia este în mișcare, iar America așteaptă să descifreze noua direcție de urmat.

Piețele de acțiuni au reacționat la perspectiva unor prețuri mai mici la energie, indicele S&P 500 înregistrând o creștere de 1,66% într-o singură zi, în timp ce Nasdaq, dominat de companiile de tehnologie, a înregistrat un salt de peste 3%. Cu toate acestea, informațiile disponibile sugerează că acordul preliminar dintre SUA și Iran, care pune capăt operațiunilor militare, se va concentra probabil pe măsuri temporare, inclusiv deschiderea Strâmtorii Ormuz, în timp ce mai multe probleme cheie rămân nerezolvate, inclusiv programul nuclear al Iranului și statutul activelor sale externe. Se așteaptă ca acești factori să fie abordați în negocierile ulterioare, care s-ar putea extinde pe o perioadă mai lungă de timp, crescând incertitudinea și continuând să influențeze sentimentul pieței.

Bogdan Maioreanu este analist și comentator de piață al eToro.

eToro este o platformă de tranzacționare și investiții care le permite utilizatorilor să investească, să își împărtășească cunoștințele și să învețe. eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. În prezent, eToro este o comunitate globală cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați în 75 de țări. Credem că există putere în schimbul de cunoștințe și că putem avea mai mult succes investind împreună. Așa că am creat o comunitate de investiții colaborativă, concepută pentru a vă oferi instrumentele de care aveți nevoie pentru a vă dezvolta cunoștințele și veniturile. Pe platforma eToro, utilizatorii pot deține o gamă largă de active tradiționale și inovatoare și pot alege cum să investească: pot tranzacționa direct, pot investi într-un portofoliu sau pot copia alți investitori.

Atenționare privind exonerarea de răspundere

Această comunicare este doar în scopuri de informare și educație și nu trebuie luată drept sfat pentru investiții sau recomandare personală, ofertă sau solicitare de a cumpăra sau vinde orice instrumente financiare. Acest material a fost pregătit fără a ține cont de vreun obiectiv de investiții anume al destinatarului sau de situația sa financiară și nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale și de reglementare pentru promovarea cercetărilor independente. Orice referință la performanțele trecute sau viitoare ale unui instrument financiar, indice sau produs de investiții complex nu sunt și nu trebuie considerate a fi un indicator sigur pentru rezultate viitoare. eToro nu își asumă nicio răspundere că informațiile incluse în acest raport sunt în totalitate corecte și complete.