Pilotul de drone STRABAG, despre cum se monitorizează situaţia de pe cele mai șantiere din România – Interviu cu Cătălin BOTA, cartograf și BIM Specialist, pilot de drone autorizat STRABAG

Cătălin BOTA, Cartograf și BIM Specialist, Pilot de drone autorizat | STRABAG Romania

1. Ne puteți spune câteva cuvinte despre rolul dvs. în cadrul STRABAG și despre activitatea departamentului pe care îl reprezentați?

Sunt Cartograf , iar rolul meu este centrat pe achiziția, prelucrarea și vizualizarea datelor geospațiale, esențiale pentru planificarea și execuția proiectelor STRABAG în România.

Fac parte din departamentul Tehnic și dintr-o numeroasă echipă de profesioniști specializați înBIM (Building Information Modelling). Activitatea noastră este vitală, cuprinzând o gamă largă de servicii, de la măsurători topografice de precizie pe șantiere de diverse dimensiuni, la scanări detaliate necesare în fazele de licitație și proiectare. Punem un accent deosebit pe integrarea datelor din teren, inclusiv cele provenite de la drone, direct în fluxurile de lucru BIM, asigurând astfel o comunicare exactă și o eficiență sporită pe parcursul întregului ciclu de viață al construcției.

2. Cum a început STRABAG să integreze tehnologia dronelor în proiectele sale?

Integrarea tehnologiei dronelor în STRABAG a fost o decizie proactivă și o etapă firească în strategia noastră de digitalizare a șantierelor și de consolidare a fluxurilor de lucru BIM. Am recunoscut potențialul sistemelor aeriene fără pilot de a furniza rapid și eficient date geospațiale de înaltă precizie, care sunt esențiale pentru planificarea, monitorizarea și controlul calității în proiectele complexe de infrastructură și construcții. Accentul a fost pus, de la început, pe adoptarea de echipamente profesionale, cum ar fi sistemele LiDAR și cele de fotogrametrie de precizie, asigurând astfel că orice dată colectată de la înălțime este direct utilizabilă în mediul nostru de lucru digitalizat, respectând totodată cele mai stricte norme de siguranță operațională și legalitate.

3. Care a fost obiectivul principal al demonstrației cu drona și cum ați perceput interesul și nivelul de implicare al studenților pe parcursul ei?

Pentru mine, ca om care vine de pe teren și care pilotează drone zi de zi în condiții reale, obiectivul demonstrației a fost simplu: să le arăt studenților cum arată un flux profesionist, cap-coadă. De la planificarea zborului, verificările obligatorii, avizare și până la prelucrarea datelor finale. Le-am explicat nu doar cum zburăm, ci de ce o facem într-un anumit fel – cu rigoare legală, cu proceduri clare și cu atenția aceea tehnică pe care doar terenul ți-o imprimă.

Am folosit DJI Matrice 350 RTK cu LiDAR Zenmuse L2 tocmai pentru a le arăta un standard ridicat de achiziție de date 3D, exact cum lucrăm noi în proiecte reale.

4. Ce m-a surprins plăcut a fost nivelul lor de interes: nu s-au oprit la „wow, ce dronă tare”, ci au intrat direct în partea serioasă: autorizări, riscuri operaționale, zona de siguranță, ce înseamnă să zbori în spațiu aerian controlat. Au pus întrebări pe care le auzi doar de la oameni care chiar vor să facă meseria asta bine. Implicarea lor mi-a arătat că generația care vine nu doar consumă tehnologia, ci o și înțelege în profunzime. Ce tipuri de drone folosiți în cadrul proiectelor STRABAG și pentru ce aplicații specifice?

Pentru a răspunde diversității proiectelor noastre, flota de drone din STRABAG este alcătuită din sisteme specializate:
Multicoptere de Înaltă Precizie: Cel mai des utilizat este modelul DJI Matrice 350 RTK, echipat cu senzori de ultimă generație precum Zenmuse L2 (LiDAR și Fotogrametrie). Acestea sunt folosite pentru aplicații critice care necesită precizie milimetrică: scanare 3D a infrastructurii, inspecții detaliate de structuri, generarea de nori de puncte LiDAR pentru zone cu vegetație și monitorizarea progresului șantierului integrată în BIM.

Sisteme de Aripă Fixă: Utilizăm drona Trinity F90+ pentru misiuni de acoperire rapidă a suprafețelor extinse (ex. autostrăzi, rețele de drumuri, terenuri mari). Aceasta este dedicată în principal fotogrametriei pentru crearea rapidă de ortofotoplanuri și modele digitale de elevație (DEM).

Drone Compacte/Agile: Modelul DJI Mavic 3E este folosit pentru verificări rapide, documentație fotografică de rutină și acces facil în zone greu accesibile, asigurând flexibilitate pe șantierele de diferite dimensiuni.

5. Ne puteți explica funcționalitățile principale ale dronei prezentate la workshop?

La workshop am prezentat sistemul DJI Matrice 350 RTK echipat cu sarcina utilă Zenmuse L2, care este un instrument complex ce combină două tehnologii esențiale:

Senzorul LiDAR (Light Detection and Ranging): Această funcționalitate permite scanarea activă a mediului, generând un nor de puncte 3D de înaltă precizie. Avantajul major al LiDAR-ului este capacitatea sa de a penetra vegetația și de a obține date de elevație fiabile chiar și sub copaci, fiind indispensabil pentru topografia de șantier și calculele precise de volum.

Modulul de Fotogrametrie: Acesta utilizează o cameră de înaltă rezoluție pentru a capta imagini. Prin suprapunerea acestor imagini, putem crea ortofotoplanuri georeferențiate, modele 3D realiste și texturate, esențiale pentru documentarea progresului și integrarea vizuală în mediul BIM.

Funcționalitatea RTK (Real-Time Kinematic) integrată asigură o precizie de poziționare centimetri în timp real, eliminând necesitatea punctelor de control la sol în multe scenarii și eficientizând masiv procesul de achiziție a datelor.

6. Ce avantaje oferă utilizarea dronelor în domeniul construcțiilor față de metodele tradiționale?

Utilizarea dronelor aduce o transformare fundamentală în domeniul construcțiilor, oferind avantaje clare față de metodele topografice tradiționale:

Viteză și Eficiență: O singură misiune de zbor poate colecta date echivalente cu o săptămână de măsurători terestre, reducând semnificativ timpul necesar pentru inspecții, măsurători de volum sau cartografierea sitului.

Siguranță Îmbunătățită: Eliminăm necesitatea ca personalul topografic să acceseze fizic zone periculoase, cum ar fi taluzurile abrupte, haldele de material sau structurile aflate la înălțime, reducând riscul de accidente la zero în aceste zone.

Acuratețe Sporită și Frecvență a Datelor: Datele (nori de puncte 3D, ortofotoplanuri) sunt de o precizie și o rezoluție superioară, permițând monitorizarea detaliată a fiecărei etape a proiectului. În plus, putem obține o ‘fotografie’ actualizată a șantierului mult mai des, facilitând deciziile bazate pe cele mai recente informații.

7. Care sunt provocările tehnice sau legislative cu care vă confruntați în operarea dronelor?

Când lucrezi cu drone la nivel industrial, provocările vin pe două fronturi: legislație și tehnică – și le simți pe amândouă direct în teren. Din punct de vedere legal, cea mai mare bătaie de cap rămâne obținerea la timp a autorizațiilor pentru zbor în spațiu aerian controlat sau în zone aglomerate. Reglementările UAS sunt stricte și, sincer, pe bună dreptate. Dar asta înseamnă planificare din timp, notificări, avizări și multă comunicare cu autoritățile aeronautice ca să ne încadrăm corect în proceduri.

Pe partea tehnică, provocările apar atunci când vremea și mediul încep să-și spună cuvântul. Vântul, o ploaie ușoară, dar și interferențele electromagnetice din apropierea liniilor de înaltă tensiune sau a zonelor urbane dense pot afecta acuratețea datelor. De aceea lucrăm cu echipamente solide, precum Matrice 350 RTK, care are sisteme avansate de poziționare și anti-interferență. Chiar și așa, fiecare zbor cere atenție, experiență și judecată bună – exact ca orice activitate profesionistă pe un șantier.

8. Cum contribuie dronele la eficientizarea proiectelor, la reducerea costurilor sau la îmbunătățirea siguranței?

Din perspectiva mea, dronele schimbă regulile jocului pe șantier. În primul rând, ne dau o imagine completă a terenului și a stadiului lucrărilor mult mai repede decât orice altă metodă tradițională. Cu un zbor de LiDAR sau fotogrametrie pot vedea imediat diferențele dintre ce s-a proiectat și ce s-a construit în realitate, ceea ce ne ajută să corectăm deviațiile devreme, înainte să devină costuri mari sau întârzieri.

Ele fac și ordine în buget: calculele de volume devin exacte, nu mai stăm în estimări aproximative, nu mai transportăm materiale „în plus, ca să fim siguri”. Totul devine măsurabil și transparent. Iar colegii topografi petrec mai puțin timp în zone complicate sau greu accesibile.

Și poate cel mai important aspect: siguranța. Sunt locuri unde nu trimiți oameni – trimiți drona. Fie că inspectăm un pod, un versant sau o zonă aflată sub tensiune, echipamentul preia riscul, nu operatorul. Asta, pentru mine, e esența folosirii tehnologiei: oameni mai puțin expuși și date mai bune.

9. Cum vedeți evoluția tehnologiei dronelor în următorii 5–10 ani în industria construcțiilor?

Dacă mă uit la ritmul actual, cred că vom vorbi foarte curând despre drone care își planifică singure misiunile, zboară autonom și identifică automat problemele din șantier. AI-ul va avea un rol uriaș în asta. Nu vom mai sta să marcăm manual fisuri, tasări sau abateri; drona va ști să le recunoască și să genereze rapoarte înainte să ne dăm noi seama că există.

Văd și o integrare mult mai strânsă cu modelele BIM. Datele de zbor nu vor mai fi un fișier importat din când în când, ci un flux continuu care actualizează modelul digital în timp real și comunică cu utilajele inteligente sau robotizate de pe șantier.

Și, de ce nu, în proiectele mari de infrastructură, cred că vom vedea drone folosite și la transport rapid de echipamente mici, consumabile sau truse medicale, acolo unde accesul e dificil. Tehnologia merge în direcția asta, iar construcțiile au nevoie de viteza asta.

10. Ce sfat ați oferi studenților care doresc să lucreze într-un domeniu tehnic inovator?

Dacă aș putea să le transmit un singur lucru, ar fi acesta: combinați specializările. Meseria mea de cartograf m-a ajutat enorm, dar felul în care înțeleg azi dronele vine din tehnică, legislație, programare, puțin BIM și multă curiozitate. Lumea asta nu mai funcționează în silozuri. Cu cât înțelegi mai multe limbaje – ale topografiei, ale datelelor, ale modelării digitale – cu atât vei avea mai multă libertate să inovezi.

Apoi, tratați tehnologia cu seriozitate. O dronă poate părea cool, dar în realitate este un instrument de măsurare de înaltă precizie, cu reguli stricte și responsabilități clare. Cine înțelege rigoarea tehnică pleacă mereu cu un avantaj.

Și, poate cel mai important, păstrați-vă mintea ancorată în probleme reale. Întrebați-vă mereu: „Ce soluție aduce tehnologia asta pentru șantierul din fața mea?” Cine are această gândire devine indispensabil în orice echipă care utilizează tehnoligie avansată cum este STRABAG.

11. Care sunt trei cuvinte care, în opinia dvs., surprind cel mai bine esența domeniului dronelor?

Dacă ar fi să rezum în trei cuvinte lumea dronelor, din perspectiva cuiva care le operează zi de zi pe șantier, aș spune așa: DIGITALIZARE, pentru că transformă complet modul în care vedem terenul; INOVAȚIE, pentru că tehnologia evoluează mai repede decât noi reușim să o folosim; și PROGRES, pentru că fiecare zbor bun ne aduce un proiect mai eficient și, sincer, o meserie mai sigură.

Și, de fapt, cele trei – digitalizare, inovație și progres – nu sunt doar concepte abstracte. Ele sunt baza pe care construim astăzi în STRABAG. Sunt modul în care facem proiecte mai eficiente, mai sigure și mai responsabile, și în România. Iar fără această transformare tehnologică accelerată, obiectivul nostru ambițios de a atinge neutralitatea climatică până în 2040 nu ar fi posibil. E felul nostru concret de a construi viitorul, nu doar de a vorbi despre el.

12. Puteți descrie în 2-3 cuvinte acest domeniu?

Tehnologie cu utilitate reală sau ingineria viitorului, azi pe șantier.